PREGĂTIRE SPIRITUALĂ  Doamne, doresc să mă pregătesc bine pentru acest moment, doresc ca toată fiinţa mea să fie atentă şi dispusă pentru Tine. Ajută-mă să clarific intenţiile mele. Am atâtea dorinţe contradictorii… Mă preocup pentru lucruri care nici nu contează, nici nu sunt durabile. Însă ştiu că dacă îţi dăruiesc inima mea orice aş face […]

PREGĂTIRE SPIRITUALĂ 

Doamne, doresc să mă pregătesc bine pentru acest moment,

doresc ca toată fiinţa mea să fie atentă şi dispusă pentru Tine.

Ajută-mă să clarific intenţiile mele.

Am atâtea dorinţe contradictorii…

Mă preocup pentru lucruri care nici nu contează, nici nu sunt durabile.

Însă ştiu că dacă îţi dăruiesc inima mea

orice aş face te voi urma pe Tine.

În tot ceea ce sunt astăzi, în tot ceea ce intenţionez să fac,

în întâlnirile, reflecţiile mele,

inclusiv în frustrări şi greşeli

şi mai ales în acest moment de rugăciune,

în toate acestea, fă să-mi pun viaţa în mâinile tale.

Doamne, sunt în întregime al tău. Fă din mine ceea ce vrei. Amin. 

TEXTUL BIBLIC: Marcu 9,38-43.45.47-48

În acel timp, Ioan i-a zis lui Isus:

– Învăţătorule, am văzut pe unul care alunga diavoli în numele tău şi i-am interzis, pentru că nu ne urmează.

39 Dar Isus i-a spus:

– Nu-l opriţi; căci nimeni care face o minune în numele meu nu poate îndată să mă vorbească de rău, 40 pentru că cine nu este împotriva noastră este pentru noi. 41 Oricine vă va da să beţi un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos, adevăr vă spun, nu-şi va pierde răsplata! 42 Oricine scandalizează pe unul dintre aceştia mai mici care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară trasă de măgar şi ar fi aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te scandalizează, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheenă, în focul care nu se stinge. 45 Şi dacă piciorul tău te scandalizează, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri şchiop în viaţă decât, având amândouă picioarele, să fii aruncat în Gheenă. 47 Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în împărăţia lui Dumnezeu cu un singur ochi decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în Gheenă, 48 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.

1 – LECTURA: Ce spune textul?

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Ce-i spune Ioan lui Isus? Ce îi răspunde Isus? Ce îi avertizează Isus pe discipolii săi? Ce se va întâmpla celui care dă de băut un pahar de apă unui discipol al lui Isus? Cum descrie Isus iadul?

Câteva piste pentru a înţelege textul

D-ra Francis Castillo – Diac. Alejandro Ulloa

În această evanghelie după Marcu îl întâlnim pe Ioan, cu zel misionar, spunându-i lui Isus: „Învăţătorule, am văzut pe unul care alunga diavoli în numele tău şi i-am interzis, pentru că nu ne urmează” (v. 38). „În numele tău”: este o formulă cu caracter semit care se întâlneşte în Vechiul Testament. Aceste versete prezintă patru momente (v. 37.38.39.41) care folosesc această formulă, până acolo încât asumă semnificaţii un pic diferite. Astfel, în v. 38 exorcizează pe diavoli în virtutea numelui lui Isus, înţeles aproape ca instrument în v. 37 şi 39 şi încă o dată şi în v. 41, în schimb, acţiunea se realizează pe baza credinţei în puterea lui Isus, adică, printr-o apelare directă la autoritatea sa divină. De asemenea, îi clarifică lui Ioan că una este că discipolii lui Isus constituie grupul cel mai apropiat de El şi alta este că se consideră depozitari exclusivi ai vestirii Împărăţiei. Isus îi răspunde: „Nu-l opriţi; căci nimeni care face o minune în numele meu nu poate îndată să mă vorbească de rău” (v. 39). Isus se referă la universalitatea celor chemaţi la ucenicia misionară şi adaugă că: „pentru că cine nu este împotriva noastră este pentru noi” (v. 40), ceea ce implică faptul că Isus va binecuvânta pe cei care sunt solidari cu trimişii săi. Două elemente se evidențiază în această parte a evangheliei: universalitatea chemării şi recompensa.

O altă temă care se evidenţiază în această evanghelie este scandalul şi pericolul care este „a scandaliza pe unul dintre aceştia mai mici care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară trasă de măgar şi ar fi aruncat în mare” (v. 42). O piatră de moară era instrumentul folosit pe atunci în Palestina pentru a măcina grâul care era lăsat să cadă printre aceste pietre. Aici se vorbeşte despre piatră ca un instrument de supliciu care se folosea printre romani.

În v. 42 se denunţă gravitatea oricărei intenţii de a-i seduce pe credincioşi; acum credincioşii sunt alertaţi faţă de obstacolele şi cursele pe care le poartă înăuntrul lor sau le caută ei înşişi. Metaforic se vorbeşte despre mână, despre picior şi despre ochi, ca posibile impedimente în calea intrării noastre în împărăţia cerurilor, totuşi în faţa ispitei păcatului este necesar să se ia o decizie radicală.

„Taie-l”: conform acestui pasaj, nu se vorbeşte aici despre mutilare în sensul practicii din unele culte păgâne antice. În schimb, se vrea să se afirme că Dumnezeu este pe primul loc, inclusiv în fruntea lucrurilor celor mai dorite, nimic nu trebuie să împiedice fidelitatea noastră faţă de El, deşi costă multe renunţări. Când vorbeşte despre „a intra în viaţă”, „a intra în împărăţia lui Dumnezeu” indică, prin urmare, a fi în comuniune cu Dumnezeu care creşte deja în existenţa pământească a credinciosului şi este deschisă fără sfârşit cu privire la viitor.

2 – MEDITAŢIA: Ce-mi spune Domnul în text?

Evanghelia din această duminică ne prezintă diferite învăţături pe care Isus le dă prietenilor săi. A munci în comunitate fără a genera între noi antipatii este dificil. Prin diferite circumstanţe am fost inconvenient pentru un frate sau cineva a fost inconvenient pentru îndatoririle noastre pastorale, însă dacă toţi lucrăm cu intenţie bună şi în numele lui Isus, cu siguranţă orice incomoditate va fi depăşită în cea mai bună manieră. Problema ar fi când permitem să crească aceste „şocuri” şi adăugăm alte motive care „justifică” mai mult dezgustul nostru. Pentru această circumstanţă Isus are un mesaj specific: este o mare greşeală a face să cadă alţii în păcat; a dezbina, a ţine invidie este o mărturie rea în ucenicii lui Isus şi care, desigur, ar da aripi atitudinilor „lumii”. Prin lipsa noastră de mărturie pozitivă vom face să cadă în păcat mulţi care – fără ca noi să ştim – se uită la modul nostru de a fi ucenici ai lui Cristos.

În aceeaşi manieră, Isus ne invită să avem o atitudine radicală în faţa păcatului, aşa ne explică sfântul Ioan Paul al II-lea: „În fond, e vorba de decizia între egoism şi iubire, între dreptate şi necinste, în definitiv între Dumnezeu şi Satana. Dacă a-l iubi pe Cristos şi pe fraţi nu trebuie considerat ceva accesoriu şi superficial, ci mai degrabă adevăratul şi ultimul scop al existenţei noastre, trebuie să ştim să face alegeri de fond, să fim dispuşi la renunţări radicale, dacă e necesar până la martiriu. Astăzi, ca şi ieri, viaţa creştinului cere curajul de a merge împotriva curentului, de a iubi ca Isus, care a ajuns până la jertfirea de sine pe cruce”.

Să continuăm meditaţia noastră cu aceste întrebări:

Cum mă relaţionez cu persoanele care au o formă distinctă de a gândi? Modul meu de a proceda sau cuvintele mele au făcut ca vreo persoană să se îndepărteze de Isus? Iau decizii radicale în faţa păcatului?

3 – RUGĂCIUNEA: Ce-i răspund Domnului care îmi vorbeşte în text? 

Iartă, Doamne,

egoismele, orgoliile şi supărările,

care mă îndepărtează de fraţii mei

şi mă fac o persoană ursuză, amară, supărată,

incapabilă de a zâmbi şi incapabilă de a mulţumi.

Iartă, Doamne,

tot ceea ce mă împiedică să fac realitate în viaţa mea,

într-o manieră radicală,

Evanghelia lui Isus, Vestea sa Bună de mântuire

şi de viaţă veşnică. Amin. 

4 – CONTEMPLAŢIA: Cum îmi însuşesc în viaţă învăţăturile din text?

Dă-mi, Doamne, o inimă deschisă care să poată înţelege şi accept pe cei care nu gândesc ca mine. 

5 – ACŢIUNEA: La ce mă angajez, în consonanţă cu textul meditat? 

În fiecare zi din această săptămână mă voi ruga Domnului pentru o persoană care nu gândeşte ca mine. 

„Mândria nu este măreţie ci umflare;

şi ceea ce este umflat pare mare însă nu este sănătos”.

Sfântul Augustin