PREGĂTIRE SPIRITUALĂ
„Coboară din ceruri, o, Duhule Sfinte,
Lumină revarsă-ne-n suflet şi minte.
Din mâinile tale atotcreatoare
O ploaie de har peste noi să coboare.
Tu eşti mângâierea trimisă în lume,
Eşti focul aprins şi menit să consume
Tot răul. Izvor eşti de apă curată
Ce setea o-nlături şi speli orice pată.
Eşti daru-nşeptit ce tot omul l-aşteaptă,
A Tatălui veşnic eşti mâna cea dreaptă
Lăuntrică şoaptă-a gândirilor bune
Şi cel ce pe buze cuvinte ne pune.
Din cer ne trimite lumina pe cale
Şi focul puternic al dragostei tale,
Suntem fără forţe, trăim întru frică;
Slăbiţi, ne-ntăreşte, căzuţi, ne ridică”.
TEXTUL BIBLIC: Matei 25,31-46
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 31 Când va veni Fiul Omului în slava sa, împreună cu toţi îngerii, se va aşeza pe tronul său de mărire. 32 Înaintea lui vor fi adunate toate popoarele, dar el îi va despărţi pe unii de alţii, aşa cum desparte păstorul oile de capre, 33 şi va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga sa. 34 Atunci împăratul va spune celor de la dreapta sa:
– Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, primiţi ca moştenire împărăţia pregătită pentru voi de la întemeierea lumii; 35 căci am fost flămând şi voi mi-aţi dat să mănânc; am fost însetat şi voi mi-aţi dat să beau; am fost străin şi voi m-aţi primit; 36 am fost gol şi voi m-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi voi m-aţi vizitat; am fost în închisoare şi voi aţi venit la mine.
37 Atunci cei drepţi vor răspunde:
– Doamne, când te-am văzut noi flămând şi ţi-am dat să mănânci? Sau însetat şi ţi-am dat să bei? 38 Sau când te-am văzut noi străin şi te-am primit? Sau gol şi te-am îmbrăcat? 39 Sau când te-am văzut bolnav sau în închisoare şi am venit la tine?
40 Împăratul le va răspunde:
– Vă spun adevărul: ori de câte ori aţi făcut acestea unuia dintre aceştia mici, care sunt fraţii mei, mie mi-aţi făcut.
41 Apoi va spune celor din stânga:
– Plecaţi de la mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, pregătit diavolului şi îngerilor săi! 42 Căci am fost flămând şi voi nu mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi voi nu mi-aţi dat să beau; 43 am fost străin şi voi nu m-aţi primit; am fost gol şi voi nu m-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în închisoare şi voi nu m-aţi vizitat.
44 Atunci îi vor răspunde şi ei:
– Doamne, când te-am văzut noi flămând, însetat, străin, gol, bolnav sau în închisoare şi nu ţi-am slujit?
45 El le va răspunde:
– Vă spun adevărul: Ori de câte ori nu aţi făcut acestea unuia dintre aceştia mici, care sunt fraţii mei, mie nu mi-aţi făcut.
46 Şi vor merge aceştia în osânda veşnică, iar drepţii în viaţa veşnică.
1 – LECTURA: Ce spune textul?
Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…
Unde se va aşeza Fiul Omului când va veni? Ce le va încredinţa regele celor care se află la dreapta sa? Ce îl întreabă drepţii? Ce răspunde Domnul? Ce le-a spus regele celor care stăteau la stânga sa? Ce anume n-au făcut ei?
Câteva consideraţii pentru o lectură rodnică…
Pr. Gustavo Sosa
În toate duminicile din acest an care astăzi ajunge la sfârşitul său, liturgia ne-a indicat un drum de coerenţă şi de urmare a lui Isus. Am auzit la începutul acestui an o propoziţie foarte puternică pe buzele lui Cristos: Nu tot cel ce-mi spune „Doamne, Doamne” va intra în împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voinţa Tatălui meu (Mt 7,21).
Sărbătoarea lui Cristos Regele pe care o celebrăm astăzi este momentul de a ne întreba dacă am fost coerenţi sau nu cu această afirmaţie a Domnului, dacă l-am urmat cu fidelitate în împlinirea poruncii sale supreme de a iubi aşa cum El ne-a iubit, sau dacă am căzut în superficialitatea de a lua cu uşurătate faptul de a fi discipoli ai lui Isus.
Ne spune Matei în evanghelia sa că Fiul Omului se va aşeza pe tronul său pentru a judeca, adică pentru a confrunta viaţa noastră cu porunca sa de a iubi aşa cum El a făcut-o.
Nu este intenţia evanghelistului de a prezenta un sfârşit catastrofal al lumii, care să ne provoace frică. Vrea să ne arate în manieră anticipată care va fi examenul la care vom fi supuşi la această venire finală a Domnului.
Este oportun să privim scenariul în care se desfăşoară acest „proces-examen”. Ne spune textul că Domnul se află în centru şi că discipolii săi (oile şi caprele) stau la dreapta şi la stânga sa. Figura lui Cristos drept centru ne arată măsura cu care vom fi judecaţi: este însuşi Domnul, pentru că împărăţia lui Cristos se defineşte prin cel care a avut iubirea cea mai mare, aşa cum ne spune Evanghelia lui Ioan (In 13,1: până la sfârşit i-a iubit).
Această iubire a Domnului este, pentru discipolii săi, maxima sa normă de viaţă şi devine concretă în relaţiile cu aproapele. Este aşa de mare importanţa de a îndeplini aceste acţiuni de iubire faţă de aproapele încât a le face sau a nu le face aduce cu sine mântuirea sau osândirea.
2 – MEDITAŢIA: Ce-mi spune Domnul în text?
Astăzi este o dată foarte specială pentru noi toţi. Este oportunitatea pe care o avem de a-l recunoaşte pe Isus ca Rege, nu numai al lumii ci al fiecăreia dintre vieţile noastre. Un element caracteristic al unui rege este coroana sa. Din păcate în unele momente decidem să ne punem o coroană şi să fim noi înşine regii vieţii noastre, uitând pe mulţi alţii care suferă şi care sunt nevoiaşi, uitând că Isus este Regele bunătăţii, care ne invită să mâncăm pe noi, prietenii săi, şi care vrea să ne adunăm la El, asemenea oilor dintr-o turmă care se adună în jurul păstorului lor care le răscumpără pe cele care erau pierdute, care se aflau în întuneric, negură şi singurătate. Coroana noastră trebuie să fie aceea a lui Isus, adică să fie coroana crucii, ea care implică dăruirea totală de sine.
Pentru acest motiv este necesar să ne despuiem de aceste coroane şi să ne amintim de exemplul pe care ni l-a dat Isus, care deşi era Rege s-a făcut slujitorul tuturor pe drumul calvarului, umilindu-se până la cruce. Poate că ne întrebăm: Nu este posibil a avea un drum mai uşor? Fără cruce? Fără a trebui să ne despuiem de nimic? Acest lucru ar fi imposibil, pentru că ne-am transforma în creştini superficiali, ar fi o experienţă plăcută, dar nu profundă. Putem să ne întrebăm: de ce anume trebuie să ne despuiem? De coroana mondenităţii. Ea ne face să ne punem alte coroane, cum ar fi cea a vanităţii, cea a prepotenţei, cea a orgoliului şi a mândriei, şi pentru aceasta marea noastră datorie este de a-l descoperi pe Isus în acei fraţi care suferă şi care plâng; acolo se află prietenul nostru Isus, făcându-se Rege al lumii şi chemându-ne pe noi să slujim ca membri ai marii sale Împărăţii. El aşteaptă ca noi să mergem în întâmpinarea sa în slujirea celor mai săraci, a celor care au nevoie mai mare de o îmbrăţişare, un zâmbet sau care uneori suferă de foame, pentru ca în această manieră, îl vom încorona pe cel care este realmente Rege, adică pe Isus.
Pe parcursul anului, în lecturile pe care, duminică după duminică, le-am meditat la Liturghie, am ascultat cu atenţie şi credinţă cuvintele pe care Isus le împărtăşeşte cu noi.
Pentru acest motiv acum, ajungând la sfârşitul acestui drum spiritual, este necesar ca să medităm cu privire la drumul pe care l-am parcurs, cu privire la modul în care s-a realizat Împărăţia sa în noi, ceea ce El a predicat şi să reînnoim credinţa în Isus Regele Universului.
Acum să ne întrebăm:
Îl consider pe Isus ca Rege şi Domn al vieţii mele? Deja i-am spus lui Isus că îl accept ca primul în inima mea? L-am văzut pe Isus pe faţa fraţilor mei care suferă? L-am încoronat pe Isus ca Rege, punându-mă în slujba altuia? Am coroane de care trebuie să mă despoi?
3 – RUGĂCIUNEA: Ce-i răspund Domnului care îmi vorbeşte în text?
Prietene Isus:
Vreau să te laud fără încetare în toate zilele,
ca prezenţa ta să fie dorinţa vieţii mele,
eu vreau să fac voinţa ta, Doamne, eu vreau să-ţi mulţumesc
şi vreau să-ţi dau mereu primul loc.
Tu eşti regele,
regele vieţii mele,
numărul unu în inima mea,
ţie mă încredinţez cu tot ceea ce sunt.
4 – CONTEMPLAŢIA: Cum îmi însuşesc în viaţă învăţăturile din text?
Domnul meu şi Dumnezeul meu; te recunosc ca Rege, Stăpân şi Domn al vieţii mele.
5 – ACŢIUNEA: La ce mă angajez concretizând schimbarea în mine?
În timpul acestei săptămâni voi căuta un prieten care se află într-o dificultate, îl voi însoţi şi îl voi ajuta, cu intenţia de a-l ajuta pe Isus Regele Universului.
„Niciodată n-a fost mai uşor de a câştiga cerul aşa cum este acum. Trăiască Cristos Regele!”
Fericitul José Luis Sánchez de Río



