Dragi prieteni,
Am plăcerea să vă salut pe toți cei care participați la a 144-a Convenție Supremă a Cavalerilor lui Columb, care are loc la Denver, Colorado. De asemenea, vă ofer asigurarea apropierii mele spirituale față de cei care participă virtual la ceremoniile de deschidere.
În timp ce vă adunați pentru aceste zile de discuții, fraternitate și rugăciune, sub tema „În Unul, suntem una”, aș dori să reflectez pe scurt împreună cu voi asupra importanței promovării virtuților unității și carității, două principii fundamentale ale Ordinului vostru.
În primul rând, unitatea. La Ultima Cină, Isus s-a rugat pentru apostolii săi, ca toți să fie una (cf. In 17,21). Totuși, Domnul nostru a cerut ca acest dar al unității să fie dat nu numai lor, ci și celor care vor crede în El prin cuvântul lor de-a lungul secolelor (cf. In 17,20). Cu toate acestea, păstrarea unității nu este adesea ușoară și nu poate fi considerată de bună. Trebuie cultivată activ printr-un dialog onest și umil.
În acest sens, vă încurajez pe toți să continuați să mărturisiți acea concordie pe care Isus o dorește cu atâta ardoare în familiile voastre, în parohiile voastre și în comunitățile mai largi în care trăiți și slujiți. Într-o epocă prea adesea marcată de diviziune și retorică ascuțită, este o mare nevoie de profeți ai armoniei care să caute să construiască punți și să se străduiască să reconcilieze pozițiile opuse oriunde este posibil.
Faptele de caritate, a doua virtute, pot fi adesea o modalitate de a promova unitatea. După cum mulți dintre voi ați experimentat probabil, atunci când ne întindem mâna pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie, se dezvoltă frecvent o anumită concordie între cei care dau și cei care primesc, precum și între cei care lucrează împreună pentru a-și ajuta frații și surorile. Astfel, caritatea devine nu numai un răspuns la suferința umană, ci și un mijloc puternic de a promova fraternitatea și de a întări comuniunea care se află în centrul vieții creștine.
Propria voastră istorie mărturisește elocvent acest adevăr. Bazându-se pe eforturile începute de nobilul vostru fondator, fericitul Michael McGivney, Cavalerii lui Columb au lucrat împreună timp de peste un secol pentru a arăta iubirea lui Cristos față de cei nenăscuți, femeile însărcinate, creștinii persecutați, victimele războiului și ale traficului de persoane, cei săraci și vulnerabili și cei care trăiesc la marginea societății. Prin inițiativele întreprinse de Consiliile voastre locale, precum și la nivel național și internațional, nenumărați oameni au beneficiat de bunătatea voastră. Din partea mea, îmi exprim profunda recunoștință pentru generozitatea continuă a Ordinului vostru față de cei din urmă și am încredere că eforturile voastre vor continua să dea roade mulți ani de acum înainte.
Cu aceste scurte gânduri, vă adresez urări cordiale de bine pentru activitatea Convenției Supreme, pe care o încredințez mijlocirii Mariei, Maica Bisericii, și mijlocirii fericitului Michael McGivney. Vă împart acum Binecuvântarea Apostolică, pe care o extind de bunăvoie tuturor membrilor Cavalerilor lui Columb și familiilor voastre.
Fie ca binecuvântarea Dumnezeului Atotputernic, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, să vină asupra voastră și să rămână cu voi pentru totdeauna. Amin.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu