Aproape 5 mii au răspuns la întrebări între noiembrie şi decembrie anul trecut: sunt tinerii care provin din Argentina, Brazilia, Italia, Kenya, Mexic, Filipine, Spania şi Regatul Unit intervievaţi pentru cercetarea despre spiritualitatea tinerilor condusă de Universitatea Pontificală „Sfânta Cruce” şi de alte şapte atenee partenere din lume. Originalitatea acestei cercetări – care este prezentată astăzi, joi 29 februarie – se află tocmai în faptul că a fost făcută pe un eşantion internațional cu o metodologie de ascultare continuă, şi face trimitere la o fotografie încurajatoare a tineretului. „În ultimii ani spiritualitatea în rândul tinerilor s-a menținut stabilă, ba chiar a crescut, în 83% dintre cazuri”, comentează cu Vatican News profesoara Gema Maria Bellido, profesor de Fundamente ale Comunicării Instituționale şi responsabilă a proiectului Footprint care a cerut adunarea de date. „Cea mai mare parte a tinerilor şi tinerelor cred în Dumnezeu şi au o percepţie pozitivă a Bisericii, văzută ca o călăuză şi nu ca instituție politico-temporală”. Printre rezultatele generale ale cercetării, şi creșterea simțului civic şi a interesului faţă de problemele sociale.

Religia influențează alegerile morale

Problemele sociale şi rugăciune, conform dosarului prezentat, sunt temele asupra cărora tinerii se lasă conduși mai mult de religie şi de spiritualitate când trebuie să facă alegeri de tip moral: chiar dacă credincioşii şi nu ateii admit existenţa păcatului, majoritatea (67%) cred că conştiinţa este cea care determină ceea ce este corect şi ceea ce este greşit. Pentru aceasta, de exemplu, războiul este considerat nejustificabil precum şi corupția politică şi problemele ambientale: „Acestea sunt tematicile curente pe care le-am găsit şi care îi unesc pe toţi tinerii independent de credinţa lor sau de lipsa de credinţă”, precizează profesoara Bellido, afirmând că multe din temele specifice vor fi aprofundate în cercetări succesive. Astfel, de exemplu, pedeapsa cu moartea este mai puţin acceptată de catolici, în timp ce împotrivirea faţă de legalizarea prostituției este o altă temă comună tuturor.

Credinţa trăită cu convingere şi nu ca tradiţie

Cu toate că reiese ca factor puternic de influență proveniența geografică a tinerilor intervievaţi asupra răspunsurilor lor, cercetarea înregistrează o creștere generală a credinţei trăite din convingere şi practicată, de exemplu, pentru creştini mergând la Liturghie şi luând parte la Sacramente (mai ales Reconcilierea şi Euharistia) şi nu ca tradiție sau obișnuință: tendință care se profilează ca rezultat original al acestui studiu. „Cu privire la această problemă țările sunt împărțite în trei grupuri – mai explică dosarul – dacă Filipine, Kenya şi Brazilia manifestă o puternică religiozitate şi o mare practică religioasă, observăm că în Italia şi Spania un procent inferior de tineri se declară drept credincioşi, dar în acelaşi timp manifestă o conștiință mai profundă a credinţei; în sfârşit, Mexic şi Argentina se situează într-o poziție intermediară şi Regatul Unit este un caz unic”.

Ateii, agnosticii şi rugăciunea

Este interesant şi cifra conform căreia mulţi tineri se adună pentru a se ruga în unele circumstanțe: tendință comună tuturor, inclusiv atei şi agnostici. Îndeosebi, se definesc atei şi agnostici 56% bărbații şi sunt localizaţi mai ales în Italia şi Spania care sunt așadar – între cele examinate – țările cu nivel mai mare de secularizare. Unul din principalele motive pentru a nu crede care sunt explicate de cei intervievaţi este imposibilitatea de a înţelege misterul credinţei: „Acest fapt reiese mai ales în Italia şi în Regatul Unit”, specifică Bellido, care însă nu se declară convinsă de această motivație adusă la baza motivului de a nu crede din partea ateilor şi agnosticilor, ci este indicată ca o dificultate şi de cei care cred.

Paradigma ascultării continue

Cercetarea a constat într-un proiect continuu bazat pe ascultarea continuă, este vorba de o metodologie importantă şi în acelaşi timp originală: „Motivul este capacitatea de a uni aspectul cantitativ şi cel calitativ al datelor adunate”, afirmă în sfârşit experta, care anunță că în lunile următoare, tot în colaborare cu universitățile partenere, vor fi aprofundate unele teme cu investigații specifice. „Ne vom ocupa de tineri şi relațiile şi tinerii şi munca şi binele comun”, conclude ea, „obiectivul investigației pentru universitățile participante este să adapteze propria ofertă formativă la exigențele reale care sunt manifestate de tineri”.

De Roberta Barbi

(După Vatican News, 29 februarie 2024)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu