„Recenta călătorie a Sfântului Părinte în Cipru şi în Grecia a confirmat situația precară şi disperarea refugiaților în unele țări europene. Aceşti fraţi şi surori ai noştri ne cer să fie ascultați şi să fie primiți”. Este ceea ce scrie cardinalul Jean-Claude Hollerich, preşedinte al Comisiei Conferințelor Episcopale Europene (COMECE), într-un mesaj trimis astăzi autorităților statelor membre ale UE şi Bisericilor din continent, în care cere să se răspundă la apelul lansat de papa Francisc la audiența generală, primind şi găzduind refugiații prin gesturi de „solidaritate concretă”.
„Nu putem să rămânem indiferenți. Suntem chemaţi să răspundem cu angajare reînnoită, cu un glas profetic şi cu exemple autentice de solidaritate faţă de aceşti fii ai lui Dumnezeu, persoane cu fețe, biografii şi familii care au nevoie de noi. Acum mai mult ca oricând”, continuă Hollerich, subliniind că „în numele COMECE, mă unesc cu apelul papei care cere autorităților statelor din UE să permită cu generozitate refugiaților care sunt blocați în teritoriile de primă primire, ca în cazul Ciprului şi Greciei, să fie transferați într-o altă ţară din Uniunea Europeană şi să primească protecția şi primirea de care au nevoie ei înșiși şi familiile lor”.
„Apelez – continuă cardinalul – şi la Biserica existentă în Europa, la parohii, la comunităţi şi la credincioşi, pentru ca să devină adevăraţi martori ai lui Cristos în acest timp de Crăciun. Invit să primească în spirit de slujire pe cei care au ajuns în ținuturile noastre în căutare de protecție ca refugiaţi şi să facă un efort comun care să ducă la proiecte realizabile în colaborare cu instituţiile. Îl invoc pe Pruncul Isus, a cărui naștere o vom celebra curând, ca să ne lumineze, să ne permită să recunoaștem fiecare refugiat care bate la ușa noastră şi să ne dea forţa necesară pentru a depăși indiferența societăților noastre faţă de cel care suferă şi are nevoie”.
Au fost imediate răspunsurile la apelul papei şi la invitaţia președintelui COMECE. Începând de la episcopii sloveni: „Mulţi refugiaţi şi migranţi care ajung în Europa din Africa de Nord şi din Orientul Mijlociu reprezintă o mare provocare pentru toate statele membre ale Uniunii Europene”, scrie monseniorul Stanislav Zore, arhiepiscop de Ljubljana şi preşedinte al Conferinței Episcopale Slovene (CES). „Toate țările şi toţi cetățenii sunt chemaţi să exprime propria solidaritate cu aceia care au fost alungați din patriile lor din cauza războaielor şi a violențelor şi vor bate la ușa noastră în speranţa de a găsi un viitor mai bun. Ospitalitatea şi primirea străinilor sunt de mult timp semn de iubire şi de respect faţă de demnitatea fiecărei fiinţe umane”, afirmă preşedintele CES. „Deci este important – continuă el – ca ţara noastră şi Uniunea Europeană să dea tuturor refugiaților şi migranţilor oportunitatea de a obține în mod legal azil pentru ei şi pentru familii, ajutându-i să se integreze în comunitatea locală. Episcopii sloveni exprimă sprijinul lor faţă de instituții, faţă de Caritas şi faţă de celelalte organizaţii umanitare care au primit deja sau care vor primi în viitor pe refugiaţi şi pe cei care cer azil”.
„Provocarea refugiaților şi a migranţilor – subliniază monseniorul Zore – este şi o oportunitate pentru ţara noastră de a reflecta asupra consecințelor tragice ale comerțului cu arme, ale intervenţiilor militare imprudente din partea Occidentului, ale politicilor economice nedrepte, ale sărăciei şi corupției care sunt un fundal pentru conflictele militare şi pentru războaiele civile, precum şi pentru catastrofele umanitare. Sfânta Familie, care este în centrul sărbătorilor de Crăciun, mărturiseşte respectarea demnității fiecărei fiinţe umane, valoarea păcii şi a solidarității. Pentru acest motiv invităm pe toţi la solidaritate şi la deschidere faţă de cei care sunt în dificultate”.
Îi face ecou Consiliul permanent al Conferinței Episcopale Poloneze: „Biserica din Polonia îşi însușește apelul papei. Dorim să asistăm, pe baza posibilităților legale existente şi în conformitate cu normele în vigoare în materie de migrație, pe toţi cei care exprimă dorința de a veni să trăiască în ţara noastră. Obiectivul este acela de a-i primi, de a furniza sprijinul necesar şi de a-i ajuta să se integreze în societatea noastră învăţându-i limba şi oferindu-le loc de muncă. Asociația Caritas oferă acest tip de ajutor imigraților care trăiesc deja şi lucrează în Polonia de mulţi ani. Acest tip de sprijin va continua şi va fi potenţat. Cerem şi tuturor conaționalilor noştri să se roage pentru migranţii aflați în dificultate în Europa şi în lume”.
Prompt şi răspunsul prelaților austrieci, care îndeamnă guvernul să „dea un semnal de solidaritate şi de umanitate” primind 100 de familii cu copii provenind din lagărele de primire europene al căror status de azil a fost recunoscut. Pentru episcopi „programul de primire solicitat de papa Francisc este o exprimare concretă a acelor valori prin care Europa şi creștinismul se remarcă. Ştim că mulţi în ţara noastră sunt gata să primească, să îngrijească şi să ajute aceste persoane. În acelaşi timp Europa trebuie să găsească în sfârşit o soluție corectă pentru a-i trata pe refugiaţi, lucru care din păcate încă lipsește. Guvernul federal este chemat să lucreze în acest sens. A proteja granițele şi persoanele nu sunt acțiuni care se exclud reciproc. Demnitatea şi drepturile umane trebuie să fie salvgardate mereu şi oricum. Dincolo de locul de naștere a fiecăruia”.
Şi Conferința Episcopală Germană, prin însărcinatul special pentru refugiaţi, arhiepiscopul de Hamburg, Stefan Hesse, răspunde prompt papei asigurând angajarea diecezelor, a Caritas-ului şi a celorlalte asociații de voluntariat: „Deja în trecut, Germania a participat la primirea refugiaților în linie cu schemele de resituare ale UE. Faptul că noul guvern federal este dispus să întărească ulterior primirea este motiv de speranţă. Biserica va continua sprijinul său practic pentru a asigura ca să fie primiți în cel mai bun mod”. Conform monseniorului Hesse este oportun de a găsi soluții pe termen lung: „Este de dorit un mecanism permanent de împărtășire a responsabilităților între statele membre ale UE. Ceea ce este necesar e o distribuire egală a celor care cer azil între statele membre, o solidaritate mai mare cu țările vecine cu UE şi aplicarea de standarde ridicate de primire şi de proceduri de azil care să fie acceptate şi realizate de toţi. În afară de asta, este fundamentală salvarea eficace pe mare, o cale de acces sigură mai ales pentru persoanele vulnerabile, precum şi un sprijin mai bun dat țărilor găzduitoare non-europene. Crăciunul ne aminteşte în fiecare an că Dumnezeu se face om într-un prunc lipsit de apărare”, conclude prelatul, amintind: „Şi astăzi îl întâlnim pe Cristos în persoane a căror demnitate este în pericol grav. Astfel, apelul papei nu se referă la numere abstracte, ci la fiinţe umane care au nevoie de sprijinul nostru”.
Episcopii spanioli cunosc de aproape situația refugiaților şi se declară „încurajați de pașii făcuți deja în ultimii ani pentru a facilita noi căi de primire în diecezele noastre în dialog cu instituţiile. Oferim colaborarea noastră guvernului pentru a promova la toate nivelurile (comunal, regional, național) crearea de coridoare umanitare, aşa cum se întâmplă în alte țări europene, promovând în acelaşi timp noi modele de primire sustenabilă şi legală. Dumnezeu continuă să bată la ușile noastre în timp ce se apropie Crăciunul. Îi mulțumim papei Francisc pentru apropierea sa de cei mai vulnerabili şi facem apel la comunitățile noastre creştine şi la toată societatea cerând să primească responsabil pe cel care are nevoie de noi cu o inimă care priveşte în ochii oamenilor”.
„În ultimii ani, îndeosebi după apelul papei Francisc din 2015, proiectele de primire şi de însoțire s-au înmulțit în ţară”, afirmă monseniorul Éric de Moulins-Beaufort, arhiepiscop de Reims şi preşedinte al episcopilor francezi. „Proiecte de însoțire – scrie el – sunt promovate în cea mai mare parte a diecezelor şi mulţi credincioşi sunt alături de migranţi şi refugiaţi. Reînnoim angajamentele asumate, confirmând disponibilitatea noastră deplină la dialogul cu guvernul”.
(După L’Osservatore Romano, 22 decembrie 2021)
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu