Iubiți fraţi şi surori!

În acest an special v-aţi reunit la Lyon, oraș unde au avut origine Operele Misionare Pontificale şi unde se va celebra beatificarea lui Pauline Jaricot, fondatoarea Operei Răspândirii Credinţei. Se aniversează bicentenarul ei, precum şi centenarul de la ridicarea la rang de „Pontificală”, împreună cu Opera Sfintei Copilării şi cu Opera Sfântul Petru Apostol. La acestea s-a adăugat mai târziu, recunoscută tot de Pius al XII-lea, Uniunea Misionară Pontificală, care celebrează 150 de ani de la nașterea fondatorului, fericitul Paolo Manna.

Aceste aniversări se inserează în celebrarea celor 400 de ani ai Congregației De Propaganda Fide, cu care Operele Misionare sunt strâns legate şi cu care colaborează în susținerea Bisericilor din teritoriile încredințate Dicasterului. El a fost instituit pentru a susține şi a coordona răspândirea Evangheliei în ținuturi până atunci necunoscute. Însă stimulentul evanghelizator nu a dispărut niciodată în Biserică şi rămâne mereu dinamismul său fundamental. De aceea am voit ca şi în Curia Romană reînnoită Dicasterul Evanghelizării să asume un rol special cu scopul de a favoriza convertirea misionară a Bisericii (Praedicate Evangelium, 2-3), care nu este prozelitism, ci mărturie: ieșire din sine pentru a vesti cu viaţa iubirea gratuită şi mântuitoare a lui Dumnezeu faţă de noi, chemaţi cu toții să fim fraţi şi surori.

Așadar v-aţi dat întâlnire la Lyon pentru că acolo, în urmă cu 200 de ani, o tânără de 23 de ani, Pauline Marie Jaricot, a avut curajul de a întemeia o Operă pentru a susține activitatea misionară a Bisericii; câţiva ani mai târziu a început „Rozariul Viu”, un organism dedicat rugăciunii şi împărtășirii ofertelor. Din familie înstărită, ea a murit în sărăcie: cu beatificarea sa Biserica atestă că a știut să adune comori în cer (cf. Mt 6,19), comori care se nasc din curajul darului şi revelează secretul vieţii: numai dăruind-o se posedă, numai pierzând-o se regăseşte (cf. Mc 8,35).

Lui Pauline Jaricot îi plăcea să spună că Biserica este din natura sa misionară (cf. Ad gentes, 2) şi că prin urmare fiecare botezat are o misiune; mai mult, este o misiune. A ajuta să se trăiască această conștiință este prima slujire a Operelor Misionare Pontificale, o slujire pe care ele le îndeplinesc cu papa şi în numele papei. Această legătură a OMP cu slujirea petrină, stabilită în urmă cu o sută de ani, se traduce în slujire concretă adusă episcopilor, Bisericilor particulare, întregului popor al lui Dumnezeu. În acelaşi timp este misiunea voastră, conform Conciliului (cf. Ad gentes, 38), să-i ajutați pe episcopi să deschidă fiecare Biserică particulară la orizonturile Bisericii universale.

Jubileele pe care le celebrați şi beatificarea lui Pauline Jaricot îmi oferă ocazia să vă propun din nou trei aspecte care, grație acțiunii Duhului Sfânt, au contribuit mult la răspândirea Evangheliei în istorie OMP.

Înainte de toate convertirea misionară: bunătatea misiunii depinde de drumul de ieșire din sine, de dorința de a nu centra viaţa pe noi înșine, ci pe Isus, pe Isus venit pentru a sluji şi nu pentru a fi slujit (cf. Mc 10,45). În acest sens, Pauline Jaricot vedea existenţa sa ca un răspuns la milostivirea compătimitoare şi duioasă a lui Dumnezeu: încă din tinerețe căuta identificarea cu Domnul său, şi prin suferinţele prin care trecea, cu scopul de a aprinde flacăra iubirii sale în fiecare om. Aici se află izvorul misiunii, în ardoarea unei credințe care nu se mulțumește şi care, prin convertire, devine din zi în zi imitare, pentru a canaliza milostivirea lui Dumnezeu pe drumurile lumii.

Dar acest lucru este posibil – al doilea aspect – numai prin rugăciune, care este prima formă de misiune (cf. Mesaj adresat Operelor Misionare Pontificale, 20 mai 2020). Nu întâmplător Pauline a alăturat Opera Răspândirii Credinţei la Rozariul Viu, parcă pentru a reafirma că misiunea începe cu rugăciunea şi nu se poate realiza fără ea (cf. Fap 13,1-3). Da, pentru că Duhul Domnului este cel care precede şi permite orice faptă bună a noastră: primatul este mereu al harului său. Altminteri, misiunea ar deveni o alergare zadarnică.

În sfârşit, concretețea carității: împreună cu rețeaua de rugăciune Pauline a dat viaţă unei adunări de oferte pe scară vastă şi într-o formă creativă, însoțind-o cu informația despre viaţa şi activitățile misionarilor. Ofrandele atâtor oameni simpli au fost providențiale pentru istoria misiunilor.

Iubiți fraţi şi surori care compuneţi Adunarea Generală a OMP, vă urez să mergeți pe urma trasată de această mare femeie misionară, lăsându-vă inspirați de credinţa sa concretă, de curajul său îndrăzneț, de creativitatea sa generoasă. Prin mijlocirea Fecioarei Maria, Steaua evanghelizării, invoc asupra fiecăruia dintre voi binecuvântarea Domnului şi vă cer, cu rugăminte, să vă rugaţi pentru mine.

Roma, Sfântul Ioan din Lateran, 12 mai 2022

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu