„În Rozariu este mântuirea”, cea necesară „în acest moment marcat de războiul din Ucraina”. A subliniat asta arhiepiscopul Domenico Sorrentino, episcop de Assisi – Nocera – Umbra – Gualdo Tadino şi de Foligno, în intervenția sa la întâlnirea „«A-l contempla pe Isus cu ochii Mariei». La 20 de ani de la scrisoarea apostolică a sfântului Ioan Paul al II-lea Rosarium Virginis Marie”, desfășurată în sanctuarul de la Pompei, miercuri 19 octombrie.

„Avem nevoie de mântuire, care în ebraică este Yehoshu’a, pentru noi este Isus”, a explicat prelatul. Şi războiul, a adăugat el, ne face să înţelegem că „umanitatea noastră a ieșit frumoasă din mâinile lui Dumnezeu şi a fost desfigurată de păcatul strămoșesc şi de acel prim episod de violență fratricidă între Cain şi Abel. Apoi a fost o secvență infinită de episoade de violență. Şi este şi astăzi”.

Monseniorul Sorrentino a fost prelat al citadelei mariane din 2001 până în 2003: şi tocmai în acest rol, la 16 octombrie 2002 a condus o delegație de 1.500 de pompeiani pentru a duce la Roma tabloul Sfintei Fecioare Maria a Rozariului, pe care Ioan Paul al II-lea l-a voit alături de el, în piața „Sfântul Petru”, când a semnat scrisoarea apostolică şi a proclamat Anul Rozariului. Reevocând acel moment, arhiepiscopul a făcut referință şi la perioada istorică a războiului rece, la zidul din Berlin şi la căderea sa (9 noiembrie 1989) care a dat o iluzie de pace.

Rozariul, a evidențiat prelatul, „nu numai că ne face să ne amintim, ci ne face să asimilăm” pentru că ne face să ne îndreptăm privirea spre Maria şi spre Isus: „În fraza Mariei adresată lui Bartolo Longo «Cine propagă Rozariul este mântuit!» Sfânta Fecioară i-l încredințează din nou pe Dumnezeu pentru a-l dărui din nou omenirii”. De altfel, în Rosarium Virginis Mariae, Ioan Paul al II-lea – ca papa Rozariului, Leon al XIII-lea – a încredințat acestei rugăciuni două misiuni specifice: „familia şi pacea”. De fapt, în ea se regăseşte „pacea inimii”, care nu este numai un nu spus violenței, oprimării, distrugerii, ci este o deschidere la mântuirea lui Isus care duce la „reevanghelizarea lumii”.

Şi arhiepiscopul Tommaso Caputo, prelat de Pompei, făcând introducerea la întâlnire, a amintit că „prin Rozariu, rugăciune mariană cu inimă cristologică, primim misterul lui Cristos şi trăim experienţa iubirii lui Dumnezeu. Acea iubire atrage cu forță specială”, ca „focul arzător care arde, ascuns în acea coroniţă pe care o depănăm printre degete”.

Reevocând venirea în urmă cu o sută cincizeci de ani a tânărului avocat Bartolo Longo „în Valea pe care el însuși a definit-o «dezolată», locuită de câteva sute de agricultori constrânși să conviețuiască împreună cu malaria şi cu tâlhăriile hoţilor”, monseniorul Caputo a relansat „inspirația sa interioară” – „Dacă tu cauți mântuire, propagă Rozariul. Este promisiune a Mariei” – care, în acea lună octombrie din 1872, l-a dus la determinarea de a nu mai părăsi Pompei. „În toată viaţa sa lungă – a evidențiat arhiepiscopul – în fidelitate constantă faţă de inspirația inițială el a devenit instrument al unui proiect al lui Dumnezeu, mediat de Maria; un proiect în fiecare zi mai surprinzător şi vrednic de uimire”. Prelatul a afirmat că fără Rozariu „n-ar fi fost venirea la Pompei, la 13 noiembrie 1875, a imaginii pe care toţi o venerăm” şi n-ar fi existat „construirea sanctuarului sau inaugurarea celei dintâi dintre numeroasele opere de caritate, orfelinatul feminin”; nici „n-ar fi apărut noul oraș Pompei, constituit primărie în 1928”. Nu întâmplător, chiar pentru aceasta la 1 octombrie a fost deschis în mod solemn Anul jubiliar Longhian, care se va încheia la 31 octombrie 2023: „Dorim să trăim acest An – a asigurat arhiepiscopul – ca un timp pentru a reflecta, a medita, a ne ruga, dar şi pentru a regăsi lumina vocației orașului Pompei şi gustul de fi împreună”.

Prelatul a amintit că la 16 octombrie 2002, ziua semnării lui Rosarium Virginis Mariae, a fost o dată memorabilă şi pentru mișcarea Focolarelor. La sfârşitul audienței generale, Ioan Paul al II-lea a înmânat de fapt o scrisoare lui Chiara Lubich, preşedinte al Operei Mariei, reunită în acele zile în adunare generală la Castel Gandolfo. Cu acel text papa încredinţa în mod ideal Mișcării rugăciunea Rozariului, însăși rădăcina sanctuarului de la Pompei. În această privință, Margaret Karram, din 2021 al treilea preşedinte al Focolarelor, intervenind la întâlnire a repropus semnificaţia Rozariului ca „rugăciune de pace”. Karram a afirmat că este impresionată de „actualitatea extraordinară” a scrisorii apostolice. În aceste luni în care se trăieşte „în direct conflictul foarte dureros dintre Rusia şi Ucraina la porțile Europei, dar nu numai, dacă ne gândim şi la alte țări mai mult sau mai puţin relatate de mass-media precum Yemen, Siria, Libia, Afganistan şi altele”, se simte mai puternic „chemarea de a căuta raportul cu Dumnezeu, de a da timp rugăciunii”. Recitarea Rozariului, a subliniat ea, „este fără îndoială o invitaţie la contemplație”. Şi „în timpuri frenetice precum cele actuale, unde adesea nu reușim să ne oprim pentru a-l privi «pe celălalt», «pe ceilalţi» până înăuntrul istoriilor, durerilor, nevoilor lor – a insistat ea –, a putea contempla faţa lui Dumnezeu este necesar, aş spune, indispensabil pentru a reînvăţa să-l iubim pe cel pe care-l avem în faţa noastră”.

La sfârşitul întâlnirii, participanții au ajuns la sanctuar, unde împreună au recitat Rozariul, condus de rector, monseniorul Pasquale Mocerino. Ziua s-a încheiat cu concelebrarea Liturghiei prezidată de arhiepiscopul Sorrentino.

(După L’Osservatore Romano, 21 octombrie 2022)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu