Despre asta și despre ajutorul în rugăciune a fost subiectul predicii de duminică (27.07.2025), de la Sfânta Liturghie din Capela Institutului Catolic Sf. Iosif, gazda Academiei noastre de anul acesta din Iași.

Pe una dintre străduțele cochete din spatele Copoului se înalță copleșitoarea construcție a instituției sus-menționate, lăcaș de cult și învățătură pentru zeci de generații de prelați catolici.

Deși cu o oarecare rigiditate a liniilor la exterior, odată trecut de ușile impunătoare ale intrării, chipurile senine și luminoase ale locuitorilor așezământului, transformă reținerea și curiozitatea nou-veniților într-un sentiment de bine și pace ce rămâne și după acel fior de primă vedere.

Toate spațiile sunt gândite cu generozitate arhitecturală, săli înalte, coridoare lungi și copleșitoare, scări care duc peste tot și nicăieri și, de oriunde, atunci când slujba se înalță din luminoasa capelă centrală, se aude orga… acest instrument care nu-și găsește sunetul în nici un alt loc mai rezonant ca acesta.

Ei bine, Capela, înaltă, ca toate încăperile de aici, oferă privitorului un ansamblu de elemente, coloane drepte ce susțin o cupolă pe care creatorul pare că s-a jucat cu geometria, desenând patrulatere deschise spre albastrul cerului sau închise, mărginite de alte forme regulate, care cuprind mesaje cristiane, greu perceptibile pentru un profan, însă, odată deslușite, recunoscute în desenul pardoselilor, al ușilor, al ferestrelor…

Aici, poate mai relevant decât în orice alt colțișor unde apar repetabil înfățișările, regăsim cele trei simboluri esențiale, peștele și litera X – ca reprezentare a lui Hristos (în lb. greacă, X este prima literă a numelui Mântuitorului), steaua lui David – semn biblic profund mesianic și porumbelul – ilustrând atât poporul ales cât și Duhul Sfânt.

M-aș încumeta să spun că lumina este elementul definitoriu al acestei Capele. Ea capătă diferite valențe aici pentru că, albul copleșitor al pereților este întrerupt de vitralii în mozaic aprins care, filtrează, pictează și împrăștie razele soarelui ce străpung ferestrele generoase ale fațadei. Ori acestea, conturează aici momentele principale ale misterului mesianic și anume:

𝘉𝘶𝘯𝘢 𝘝𝘦𝘴𝘵𝘪𝘳𝘦

𝘝𝘪𝘻𝘪𝘵𝘢 𝘚𝘧. 𝘍𝘦𝘤𝘪𝘰𝘢𝘳𝘦 𝘔𝘢𝘳𝘪𝘢 𝘭𝘢 𝘷𝘦𝘳𝘪ș𝘰𝘢𝘳𝘢 𝘴𝘢 𝘌𝘭𝘪𝘴𝘢𝘣𝘦𝘵𝘢

𝘗𝘳𝘦𝘻𝘦𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘶𝘪 𝘐𝘴𝘶𝘴 𝘭𝘢 𝘛𝘦𝘮𝘱𝘭𝘶

𝘉𝘰𝘵𝘦𝘻𝘶𝘭 𝘭𝘶𝘪 𝘐𝘴𝘶𝘴 î𝘯 𝘐𝘰𝘳𝘥𝘢𝘯

𝘝𝘪𝘯𝘥𝘦𝘤𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘢𝘳𝘢𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘶𝘭𝘶𝘪

𝘚𝘤𝘩𝘪𝘮𝘣𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘢 𝘧𝘢ță

Î𝘯𝘷𝘪𝘦𝘳𝘦𝘢

𝘙𝘶𝘴𝘢𝘭𝘪𝘪𝘭𝘦

 

Vechiul Testament este reprezentat și el prin reprezentări ilustrative, îmbinate cu simbolistica celui Nou: 𝘊𝘳𝘦𝘢ț𝘪𝘢, 𝘑𝘦𝘳𝘵𝘧𝘢 𝘭𝘶𝘪 𝘐𝘴𝘢𝘢𝘤, 𝘛𝘳𝘦𝘤𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘔ă𝘳𝘪𝘪 𝘙𝘰ș𝘪𝘪, 𝘛𝘢𝘣𝘭𝘦𝘭𝘦 𝘓𝘦𝘨𝘪𝘪, 𝘊𝘰𝘳𝘵𝘶𝘭 𝘤𝘶 𝘈𝘳𝘤𝘢 𝘈𝘭𝘪𝘢𝘯ț𝘦𝘪, 𝘚𝘶𝘭𝘶𝘭 𝘤ă𝘳ț𝘪𝘪 𝘳𝘦𝘷𝘦𝘭𝘢ț𝘪𝘦𝘪 𝘭𝘶𝘪 𝘋𝘶𝘮𝘯𝘦𝘻𝘦𝘶, 𝘚𝘧. 𝘛𝘳𝘦𝘪𝘮𝘦, Î𝘯𝘷𝘪𝘦𝘳𝘦𝘢, 𝘊𝘳𝘶𝘤𝘦𝘢, 𝘛𝘰𝘪𝘢𝘨𝘶𝘭, 𝘗𝘰𝘳𝘶𝘮𝘣𝘦𝘭𝘶𝘭, 𝘔𝘭ă𝘥𝘪ț𝘢 𝘭𝘶𝘪 𝘐𝘦𝘴𝘦.

Desigur, atotcuprinzător în toată încăperea este vitraliul Crucii, conceput de artist în așa fel încât lumina însuflețitoare să răzbată doar în acele puncte în care impactul să fie cu atât mai copleșitor pentru clerici cât și pentru mireni deopotrivă.

Dincolo de toate acestea, un loc dominant în prezbiteriul Capelei, îl ocupă aici lumânarea pascală, o metaforă de excepție între creștinism ca noțiune și tradiționalism ca trăire, reprezentată prin Coloana Infinitului (percepută ca iubirea infinită a lui Dumnezeu față de om și credința românilor în viața de dincolo), (im)plantată în țărâna mușatinilor – soclu împodobit cu Stema Moldovei cu zimbrul cu stea în frunte, stilizat în centru, alături de inscripția deosebit de sugestivă Moldavia christiana.

Iată dar că, și pentru noi, musafirii ocazionali ai acestui lăcaș, poate cei mai mulți nepracticanți frecvenți ai cutumelor bisericești fie ele ortodoxe, catolice sau de orice altă confesiune, divinitatea își etalează frumusețea, măreția, ospitalitatea, îndemnându-ne la introspecție, smerenie și bucurie în egală măsură.

Și, da, procedând la acestea și întorcându-ne la cuvintele de început și la profunzimea acestora, să medităm un pic la nevoile noastre de orice natură și să le apreciem cum se cuvine.

foto și documentare: https://itrc.ro

Elena Serghei