„Niciodată până acum un proces sinodal nu a generat un asemenea avânt, o asemenea gravitas”, a declarat cardinalul Mario Grech, secretarul general al Sinodului, deschizând întâlnirea cu liderii Întâlnirilor Internaționale ale Conferințelor Episcopale, marți după-amiaza târziu, 23 iunie.
Cardinalul, care a trecut pe scurt în revistă progresele realizate până în prezent, amintind unicitatea procesului actual, a reamintit că „există, de fapt, numeroase inițiative implementate de Bisericile locale (inclusiv școli de sinodalitate înființate pentru a sprijini formarea; simpozioane, conferințe, cursuri de ascultare și discernământ) pentru a-i implica pe credincioși”. Cu toate acestea, cardinalul a subliniat: „Voi fi cu adevărat satisfăcut numai atunci când voi vedea nașterea unei mișcări misionare ample, un impuls reînnoit care conduce Biserica să meargă înainte, să-și asume riscuri, să se apropie, să mărturisească Evanghelia cu libertate și creativitate. Pentru că, așa cum s-a repetat de multe ori, scopul final al acestei convertiri sinodale nu este pur și simplu de a îmbunătăți procesele interne sau de a face structurile noastre mai participative”. Ci este vorba de a anunța persoana lui Isus Cristos, așa cum este amintit în Documentul final al celei de-a doua sesiuni (14) a celei de-a XVI-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor.
Pentru Grech, „dacă sinodalitatea nu duce la o angajare misionară reînnoită, dacă nu înflăcărează inimile și nu împinge oamenii la acțiune, dacă nu dă naștere comunităților care îl proclamă pe Cristos cu bucurie și parresia, atunci riscă să rămână incompletă”. Secretarul general a reamintit că această misiune este strâns legată de tranziția prin care a trecut Biserica de la Conciliul al II-lea din Vatican, propunând un model de Biserică ce pune în valoare diferitele contexte sociale și culturale în care Bisericile locale își trăiesc și își îndeplinesc misiunea. „Aceste soiuri – teologice, liturgice, pastorale, disciplinare – nu sunt o amenințare la adresa unității, ci una dintre condițiile ei vitale”. Ele împiedică „viața eclezială să se reducă la o singură formă, o singură sensibilitate sau un singur model cultural. Sinodalitatea, în acest sens – a continuat el – nu este numai o metodă organizatorică, ci calea prin care Biserica învață să recunoască, să primească și să integreze pluralitatea ca dar al Duhului”.
Această viziune este susținută de imaginea unei Biserici cu multiple fațete, o perspectivă propusă nu numai de Papa Francisc (Evangelii gaudium, 236), ci și de Leon al XIV-lea în recenta enciclică Magnifica humanitas (25).
Pentru secretarul general al Sinodului, „imaginea poliedrului, îmbrățișată de ambii Papi, devine astfel o adevărată icoană ecleziologică: adevărul unic al Evangheliei este reflectat din multiple unghiuri, fără a-și pierde unitatea, dar îmbogățit de pluralitatea culturilor, experiențelor și carismelor. Aplicată sinodalității, această logică dobândeşte o elocvență deosebită. Drumul sinodal – a adăugat el – nu își propune să ocupe spații instituționale sau să redefinească echilibrele de putere, ci să genereze dinamici de ascultare, discernământ și coresponsabilitate care, în timp, transformă Biserica din interior. Este un proces care nu se teme de diversitate, ci o îmbrățișează ca un loc în care adevărul Evangheliei poate rezona în moduri noi și neașteptate”.
Cardinalul Grech și-a încheiat discursul amintind dimensiunea ecumenică a procesului sinodal.
Lucrările continuă astăzi, miercuri, 24 iunie, cu sesiuni plenare și grupuri de lucru, inclusiv un timp pentru ca participanții să împărtășească principalele evoluții în implementarea Documentului final (experiențe semnificative, dificultăți emergente, priorități pastorale), precum și rolul organismelor continentale în însoțirea Bisericilor locale și a grupărilor de Biserici, cu o atenție deosebită asupra rolului comunicării.
Mâine după-amiază, joi, 25 iunie, Papa Leon al XIV-lea se va întâlni și va dialoga cu participanții la Secretariatul General al Sinodului.
(După L’Osservatore Romano, 24 iunie 2026)
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu