O altă Joie Sfântă în închisoare pentru a celebra Liturghia ultimei Cine a Domnului cu deținuții, anul acesta toate femei. Papa Francisc va merge în Penitenciarul pentru femei de la Rebibbia la 28 martie pentru prima zi a Triduum-ului Pascal, aşa cum făcuse deja în 2015 când a vizitat cunoscuta închisoare romană mergând însă în „Noul Complex”. Acolo Pontiful a celebrat Liturghia din Caena Domini cu cei peste 300 de deținuți şi lucrători şi a îndeplinit ritul spălării picioarelor la şase bărbați şi şase femei. Anul acesta, Papa Francisc va fi în structura pentru femei născută în anii ’50, actualmente cea mai mare dintre cele patru închisori pentru femei prezente în Italia, precum şi una dintre cele mai mari din Europa, cu o prezență puternică de femei străine.

Știrea a fost difuzată de un comunicat al Prefecturii Casei Pontificale, în care se citește: „La 28 martie, Joia Sfântă, la ora 16.00, Sfântul Părinte va merge, în formă privată, la Penitenciarul pentru femei de la Rebibbia din Roma, pentru a celebra Sfânta Liturghie din Caena Domini şi pentru a întâlni deţinutele şi lucrătorii din structură”.

O tradiție de la începutul pontificatului

După unsprezece ani, Francisc continuă așadar tradiția începută în zorii pontificatului său de a nu mai prezida Liturghia solemnă din Caena Domini în catedrala din Roma, Bazilica „Sfântul Ioan din Lateran”, pentru a merge în schimb într-un loc simbolic, răscruce de durere dar şi de renaștere. Tradiție pe care Jorge Mario Bergoglio a importat-o la Roma din Buenos Aires, unde ca arhiepiscop dorea mereu să trăiască momentele fundamentale ale nașterii creștinismului în mijlocul „periferiilor existențiale”.

În 2023 întoarcerea la Casal del Marmo, ca în 2013

De-a lungul anilor Francisc a celebrat mereu Joia Sfântă în penitenciare, dar şi centre pentru refugiaţi, structuri de primire şi îngrijire a bolnavilor sau tinerilor aflați în condiție de suferinţă. Anul trecut, în 2023, s-a întors acolo unde s-a ținut prima Liturghie din Caena Domini a pontificatului său, închisoarea pentru minori de la Casal del Marmo la Roma. Externat atunci de nici măcar o săptămână din Policlinica Gemelli pentru o bronşită infecţioasă, un Papă încă slăbit dar profund cufundat în liturgie şi câteodată înduioșat, îmbrăcând şorţul, a îngenuncheat la picioarele a doisprezece tineri şi tinere minori, unii romi şi musulmani, pentru a le spăla picioarele şi a schimba şi unele îmbrăţişări şi cuvinte. „Isus nu se înspăimântă de slăbiciunile noastre”, spunea el în omilie.

Şi cu un deceniu înainte, în acelaşi institut de la porțile Romei, Papa a spălat picioarele la zece tineri şi două tinere de naționalități şi confesiuni diferite: „A spăla picioarele înseamnă că trebuie să ne ajutăm unul cu altul”, le-a spus lor. „Este datoria mea ca preot şi ca episcop să fiu în slujba voastră. Dar este o datorie care îmi vine din inimă: o iubesc. Iubesc să fac asta pentru că Domnul aşa m-a învățat”, a adăugat el, exprimând dorința devenită aproape un moto în întâlnirile cu cei mai tineri: „Nu lăsați să vi se fure speranţa”.

Printre structuri de primire şi penitenciare

Anul următor, în 2014, Pontiful argentinian a ales în schimb să petreacă Joia Sfântă cu tinerii de la Fundația „Don Carlo Gnocchi” – Centrul „Sfânta Maria a Providenței”, în cartierul roman Casalotti-Boccea: o structură pentru primirea, asistența şi reabilitarea persoanelor non-autosuficiente, afectate de tulburări psihice şi cu prezența de grave patologii invalidante.

În schimb, în 2015 – cum s-a spus – Rebibbia, primit de o mulțime de puşcăriaşi în sărbătoare. Pentru ei invitaţia de a privi mereu la Isus, care „nu dezamăgește niciodată” şi care „nu încetează să iubească” nici „să ne ierte, să ne îmbrăţişeze”. Un moment intens, ca acela repetat anul următor, în 2016, cu liturgia celebrată la C.A.R.A. (Centro di Accoglienza per Richiedenti Asilo [Centru de primire pentru cei care cer azil]) la Castelnuovo di Porto, în afara Romei, care găzduia atunci circa 890 de migranţi de diferite naționalități. Într-o perioadă a istoriei în care Europa privea înmărmurită la actele teroriste care îi desfigurau faţa, au răsunat puternic cuvintele Papei rostite înainte de a spăla picioarele la 12 migranţi: „Noi toţi, împreună, musulmani, indieni, catolici, coptici, evanghelici, fraţi, fii ai aceluiaşi Dumnezeu, care vrem să trăim în pace, integraţi”.

Din 2017 până în 2019, Papa a ales iarăși un institut penitenciar pentru Joia Sfântă: în 2017 a mers la Penitenciarul din Paliano, în provincia Frosinone, ca să celebreze în mijlocul a circa şaptezeci de deținuți, mai ales colaboratori ai justiției care ispăşesc pedepse foarte lungi, între care unii în izolare; în 2018 la „Regina Coeli” la Roma, cu ritul spălării picioarelor în „Rotonda” şi întâlnirea cu deținuții bolnavi din infirmeria şi unii pușcăriași din Secția a VIII-a; anul 2019 în Penitenciarul din Velletri, institut pentru bărbați.

Omagiul adus preoţilor la „Sfântul Petru” în timpul pandemiei de Covid

În 2020, pandemia de Covid-19 şi încărcătura sa de restricții şi limitării l-au împiedicat pe Papa să „iasă”. Francisc a celebrat așadar Joia Sfântă în bazilica „Sfântul Petru”, aducând omagiu preoţilor morți în zilele de urgență sanitară, „sfinţi de la ușa de alături” cum sunt medicii şi asistenții; preoţilor „calomniaţi” şi „parohilor de la ţară”. Anul următor, în 2021, celebrarea era prevăzută tot în „Sfântul Petru”, dar a prezidat-o decanul Colegiului Cardinalilor, cardinalul Giovanni Battista Re. De fapt, Papa a mers în apartamentul privat al cardinalului Angelo Becciu, în Palatul Sfântului Oficiu, la câteva sute de metri de Casa „Sfânta Marta”, pentru a oficia Liturghia în capela mică din casa cardinalului, în acel an trimis în judecată în procesul pentru gestionarea fondurilor Sfântului Scaun încheiat în decembrie 2023.

În 2022, episcopul de Roma s-a întors în spatele zidurilor unui penitenciar, alegând Noul Complex de la Civitavecchia, unde a petrecut circa trei ore printre salutul adresat autorităților, Liturghia în capelă şi spălarea picioarelor pușcăriașilor de diferite vârste şi naționalități şi o îmbrățișare simbolică dată tuturor deținuților care l-au primit cu urlete şi coruri, mai ales de recunoștință pentru a-i mulţumi pentru prezența sa în mijlocul lor.

De Salvatore Cernuzio

(După Vatican News, 6 martie 2024)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu