Exact acum 650 de ani, pe 13 septembrie 1376, Papa Grigore al XI-lea a părăsit Avignonul și a început călătoria care avea să-l aducă înapoi la Roma. A fost convins să ia această decizie istorică de o tânără călugăriță fără funcții politice sau putere: Ecaterina de Siena. Astăzi, monumentul ei din Roma atrage din nou atenția: turiștii îl fotografiază dintr-o perspectivă în care sfânta pare să sărute cupola Bazilicii Sfântul Petru.

Pe 13 septembrie 1376, Grigore al XI-lea a părăsit Avignonul. El a fost ultimul Pontif al acelei perioade, cunoscută în istorie sub numele de „captivitatea din Avignon”. Încă de la începutul secolului al XIV-lea, succesorii sfântului Petru nu locuiseră la Roma, ci pe Ron. Întoarcerea sa nu era o certitudine. Italia era sfâșiată de conflicte, iar unii cardinali francezi și membri ai anturajului papal s-au opus plecării Papei din Avignon. Grigore al XI-lea însuși a ezitat mult timp înainte de a lua decizia, iar atunci un rol extraordinar a fost jucat de Ecaterina Benincasa, o terțiară dominicană din Siena, o mistică ce nu deținea nicio funcție ecleziastică sau instrumente politice.

Femeia care i-a spus Papei: „Întoarce-te”

Ecaterina i-a scris lui Grigore al XI-lea cu o sinceritate extraordinară. Ea l-a convins că ar trebui să-și învingă frica și să se întoarcă la Roma. Cu toate acestea, nu s-a limitat la scrisori. În iunie 1376 a ajuns la Avignon și a vorbit în persoană cu Papa. „Veniţi, veniţi, veniţi”, a insistat ea, îndemnându-l să se întoarcă. Pentru Ecaterina nu era o chestiune de calcul politic. Ea asociase întoarcerea succesorului lui Petru la Roma cu nevoia de a reînnoi Biserica și de a restabili pacea. Hotărârea sa a fost amintită, de-a lungul secolelor, de diferiţi Pontifi. Paul al VI-lea a evidențiat rolul Ecaterinei în depășirea ezitărilor lui Grigore al XI-lea și a rezistenței anturajului său. Benedict al XVI-lea a declarat că Ecaterina l-a îndemnat pe Papa să se întoarcă la Roma „cu vigoare și eficacitate”.

La 13 septembrie 1376, Papa a părăsit Avignonul. A sosit la Roma câteva luni mai târziu, la 17 ianuarie 1377. În spatele deciziei sale nu se afla numai mare politică și diplomație ecleziastică. Vocea acestei călugărițe din Siena a fost importantă, deoarece a avut curajul să-i spună: „Întoarce-te”.

„Dulcele Cristos pe pământ”

Ecaterina l-a numit pe Papă „dulcele Cristos pe pământ”. Totuși, a reușit să i se adreseze cu fermitate, cerându-i curaj și hotărâre. Dragostea ei pentru papalitate nu însemna tăcere în fața problemelor Bisericii. Dimpotrivă, ea a cerut reforma și convertirea acesteia. Istoria acestei tinere sieneze, care a vorbit cu conducătorii și papii, nu s-a încheiat odată cu întoarcerea lui Grigore al XI-lea. Ecaterina a fost proclamată ulterior sfântă, patroană a Romei și a Europei și învățătoare a Bisericii.

Statuia care „sărută” cupola

Șase sute cincizeci de ani mai târziu, Ecaterina continuă să privească Vaticanul într-un mod special. Statuia ei se află lângă Castelul „Santo Angelo”, pe Via della Conciliazione. Recent, fotografiile făcute din perspectiva corectă au devenit populare pe rețelele de socializare. Figura aplecată a sfintei este aranjată astfel încât Ecaterina pare să sărute cupola bazilicii „Sfântul Petru”. Este o curiozitate fotografică, dar în același timp un simbol extrem de precis. Femeia care acum 650 de ani l-a convins pe succesorul lui Petru că locul său era la Roma, astăzi pare să sărute cupola în fotografiile pelerinilor și turiștilor.

De pr. Łukasz Bankowski

(După Vatican News, 13 septembrie 2026)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu