În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.
Pacea să fie cu voi!
Bună dimineața tuturor şi bine aţi venit!
Vă salut cu căldură pe voi, prieteni ai Mișcării Focolarelor, care v-ați adunat pentru întâlnirea voastră spirituală. Sunt recunoscător pentru vizita voastră de astăzi, care exprimă afecțiunea voastră colegială, și vă mulțumesc pentru rugăciunile voastre continue. Mă bucur să văd atâția dintre voi, din diferite țări, medii și situații sociale, reuniți într-un singur spirit sub Opera Mariei. Îmi vin în minte acele cuvinte liniștitoare ale Domnului nostru: „Unde sunt doi sau trei adunați în numele meu, acolo sunt și eu în mijlocul lor” (Mt 18,20).
Într-adevăr, tema aleasă pentru congresul vostru, „a mărturisi unitatea”, este unul dintre elementele esențiale ale mișcării fondate de Chiara Lubich și unul care îmi este drag. Într-o epocă marcată din păcate de o polarizare crescândă, Domnul nostru i-a permis să mărturisească atât sensul, cât și slujirea unității, devenind astfel un semn pentru generațiile sale și pentru cele viitoare (cf. Papa Francisc, Discurs adresat episcopilor prieteni ai Mișcării Focolarelor, 25 septembrie 2021).
Dacă aceasta era sarcina lui Chiara acum patruzeci de ani, astăzi este și mai urgentă a noastră. Mă gândesc la situațiile sociale dificile, la circumstanțele, la diviziunile pe care unii dintre voi, frații mei, le îndurați în țările voastre, situații precum prejudecățile, rasismul, intoleranța religioasă, chiar și violența.
Mă gândesc și la situația de aici, în Occident, acum prea marcată de efectele individualismului, unde rețelele odinioară stabile de familie, prietenie și comunitate cedează locul unei fragmentări mai mari și unde libertatea este prezentată din ce în ce mai mult ca autonomie absolută – capacitatea de a căuta fericirea fără limite morale, naturale sau chiar umane (cf. Scrisoarea enciclică Magnifica humanitas, 118).
Și totuși, observăm un paradox. În pofida accentului pus pe libertatea individuală, oamenii de astăzi se simt adesea mai puțin liberi să fie ei înșiși cu adevărat sau să-și urmeze idealurile cele mai înalte, dintr-o frică ascunsă de a fi judecați sau de a nu se integra. Mai mult, această pierdere a deschiderii față de ceilalți, care exacerbează sentimentul de dezunitate, ne privează în cele din urmă de fericirea pentru care am fost creați, deoarece suntem creați după chipul Dumnezeului Trinitar, care este El însuși o comuniune de persoane – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Revelând inima Tatălui, Cristos ne arată sensul cel mai profund al existenței noastre, al relațiilor noastre și calea spre fericire. Prin darul Duhului, am devenit fii ai lui Dumnezeu, părtași la viața divină, iar din această comuniune cu Dumnezeu izvorăște comuniunea noastră unii cu alții ca frați și surori în Cristos. Aceasta este Biserica, mister de comuniune (cf. Dicasterul pentru Doctrina Credinței, Communionis notio, 3), semn și ferment al unității pentru lumea noastră.
Fiind părtași la moștenirea spirituală a Chiarei Lubich și slujitori ai Bisericii lui Cristos într-o lume fragmentată, sunteți chemați să dați mărturie acestei mult dorite unități a familiei umane. Răspunsul la tristele diviziuni care lovesc lumea noastră nu constă în formarea mai multor comitete sau în lansarea mai multor proiecte, ci în a ne întoarce la izvorul unității noastre în Sfânta Treime. Dimpotrivă, trebuie să devenim contemplativi!
Cu aceste gânduri, vă încurajez să profitați de aceste zile împreună pentru a trăi acea fraternitate care amintește și confirmă rudenia noastră în Cristos. Acestea sunt zile de har, a fi alături de frații întru episcopat. Știm cât ne folosește. Mă bucur, așadar, că ați găsit în Opera Mariei acest sprijin spiritual. Fie ca aceasta să vă ajute și să trăiți comuniunea și fraternitatea în Conferințele voastre Episcopale respective.
Mai presus de toate, sper că veți profita de ocazie pentru a vă hrăni viața interioară: cu o rugăciune generoasă și susținută înaintea Domnului nostru în tabernacol, cu o celebrare calmă și atentă a Oficiului și a Sfintei Liturghii și, în final, prin contemplarea frecventă a locuirii Persoanelor Treimii în profunzimea ființei noastre. În acest fel, veți fi martori unii altora și celor pe care îi slujiți ai acelei unități care construiește o pace durabilă.
În încheiere, vă încredințez pe voi și Opera Mariei mijlocirii iubitoare a Stăpânei noastre, Maica Bisericii, și tuturor vă împart cu bucurie Binecuvântarea Apostolică drept o promisiune de bucurie și pace în Cristos Domnul nostru. Vă mulțumesc.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu