Dragi prieteni,
Sunt onorat să primesc Liberty Medal of the National Constitution Center [Medalia Libertății din partea Centrului Național pentru Constituție] în acest an care marchează cea de-a 250-a aniversare a fondării Statelor Unite ale Americii, odată cu semnarea Declarației de Independență la 4 iulie 1776. În ajunul acestei ocazii memorabile, adresez un salut călduros tuturor celor reuniți la Centrul Național pentru Constituție din Philadelphia. Ca fiu al acestei mari țări, fondată de bărbați și femei curajoși care au visat la libertate și la o viață mai bună pentru ei și pentru copiii lor, mă alătur vouă în a cere binecuvântările lui Dumnezeu asupra viitorului Americii, pentru ca idealurile nobile consacrate la începutul Declarației de Independență să continue să ghideze înflorirea națiunii în unitate, dreptate și pace.
Încă din tinerețe, majoritatea dintre noi am admirat elocvența acelor cuvinte, cu apelul lor răsunător la legea naturii și la Dumnezeul naturii ca bază a afirmației lor că toți bărbații și femeile sunt creați egali și înzestrați de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, inclusiv dreptul la viață, libertate și căutarea fericirii. Deși formulată în limbajul Iluminismului, această afirmație este întemeiată în cele din urmă pe o înțelegere a persoanei umane inspirată de marea viziune biblică a bărbatului și femeii creați după chipul divin. Într-adevăr, aici descoperim temeiul demnității umane; demnitatea care precede înființarea oricărui stat și a cărei custodie constituie însăși scopul său.
În ultimii două sute cincizeci de ani, pentru atâtea popoare din întreaga lume, hotărârea fermă de a realiza nobila viziune a fondatorilor națiunii a făcut din America un sinonim al libertății, pe măsură ce țara și-a deschis porțile către valuri succesive de imigranți, permițându-le lor și copiilor lor să își joace rolul în modelarea viitorului națiunii. Aceeași dragoste pentru libertate a inspirat Statele Unite, în cele mai întunecate ore ale secolului trecut, în timpul celor două războaie mondiale, să privească dincolo de sine și, cu mari sacrificii, să susțină cauza libertății dincolo de propriile granițe.
După cum știe însă orice american, calea către construirea unei societăți care să întruchipeze acele idealuri înalte de libertate și dreptate pentru toți nu a fost întotdeauna ușoară și, în multe privințe, este încă o lucrare în desfășurare. Într-adevăr, efortul de a realiza această viziune este unul care trebuie reluat în fiecare generație și în fața unor provocări mereu noi. Astăzi, privind spre viitor, această aniversare istorică ne oferă oportunitatea de a reflecta încă o dată asupra principiilor fondatoare ale națiunii, în speranța că America va rămâne mereu fidelă visului care i-a adus titlul de țară a celor liberi și casă a celor curajoși.
Primul drept consacrat de fondatorii națiunii a fost dreptul la viață, căci nimeni care este privat de viață nu se poate bucura de libertate sau nu poate urmări fericirea. Vitalitatea unei țări este profund legată de valoarea pe care o acordă vieții umane în orice formă și condiție, recunoscând demnitatea înzestrată fiecărei persoane umane prin însăși existența sa. Valoarea inerentă a fiecărei vieți umane a condus inimile nobile ale generațiilor să laude lucrările minunate ale Creatorului (cf. Ps 139,14) și să stea cu respect în fața unui dar atât de prețios. Într-adevăr, tocmai acest respect trebuie să continuăm să cultivăm – un respect care influențează inimile indivizilor și inspiră legi care recunosc și protejează darul din momentul concepției până la moartea naturală. Respectul ne va ajuta, de asemenea, să descoperim că suntem gardieni și administratori ai celor încredințați grijii noastre. În acest sens, măreția morală a unei națiuni se manifestă, mai presus de toate, în capacitatea sa de a susține, proteja și prețui viețile tuturor, în special ale celor mai vulnerabili și ale celor a căror valoare este pusă la îndoială.
După dreptul la viață, libertatea a fost și este preeminentă printre principiile venerate de bărbații și femeile care au căutat în interiorul granițelor acestei națiuni un nou început, adesea echivalând-o cu o speranță nevisată anterior. Deși adesea înțeleasă ca abilitatea de a acționa așa cum dorești, libertatea autentică merge mult mai adânc. Se bazează pe capacitatea persoanei umane de a cunoaște adevărul și de a adera la ceea ce este bine, chiar și cu costuri mari – un sacrificiu bine cunoscut de mulți dintre cei care au lucrat pentru a modela această țară. Dorința de adevăr și libertate, precum și însăși căutarea fericirii, continuă să inspire oamenii din toate generațiile să pună întrebări fundamentale cu privire la sensul vieții, scopul nostru final și, într-adevăr, despre Dumnezeu, și este potrivit ca inimile mărinimoase să se străduiască să răspundă la aceste întrebări cu sinceritate. Aceste răspunsuri determină inevitabil direcția pe care căutăm să o dăm vieților noastre, iar America a susținut mult timp libertatea religioasă necesară pentru a urma în mod responsabil dictatele conștiinței în această privință, fără frică și constrângere, așa cum este consacrat în Primul Amendament la Constituția Statelor Unite.
Această libertate consacră sfera interioară a persoanei, unde se formează convingerile și unde conștiința poate ghida deciziile luate în intimitatea inimii umane. Aceeași libertate asigură, de asemenea, dreptul fiecărei persoane de a se închina conform propriei credințe și al indivizilor, comunităților și asociațiilor de a-și exprima public credința. De fapt, libertatea religioasă a dat naștere tradiției americane de a permite dialogul interconfesional și cooperarea interreligioasă în promovarea binelui public și îmbogățirea dezbaterilor asupra marilor probleme morale și etice cu care s-a confruntat națiunea și care au modelat cursul istoriei sale. Speranța mea este că această tradiție va continua să dea roade într-un discurs public marcat de moderație, respect pentru opiniile celorlalți și un efort continuu de a găsi un teren comun în promovarea cauzei păcii și reconcilierii, atât în țară, cât și în străinătate.
Strămoșii acestei țări, bărbați și femei de diferite origini, religii și limbi, au reușit să găsească acel teren comun și puterea necesară pentru a urmări un viitor mai bun. Principiile care i-au inspirat pe fondatorii Americii, înrădăcinați așa cum sunt în adevărul persoanei umane, i-au unit într-o singură cauză, un vis comun. Unitatea a dat putere acestui vis, dând naștere, sub Dumnezeu, Statelor Unite ale Americii. E pluribus unum – din mulți, unul. Pentru ca o națiune să înflorească, trebuie să fie cu adevărat unită; unită nu de obiective legate de eforturi de moment, ci de idealuri care nu se estompează odată cu trecerea timpului. Fie ca principiile asupra cărora am reflectat astăzi – o demnitate umană comună, egalitatea și drepturile prevăzute în Declarația de Independență – să fie mereu o sursă a unei astfel de unități și o lumină călăuzitoare pentru momentul prezent și pentru anii următori.
Acceptând acest premiu, mă rog, așadar, ca această aniversare, cea de-a 250-a aniversare a fondării acestei mari națiuni, să fie ocazia unei reînnoiri solemne a angajării față de aceste idealuri care au făcut din America o țară care prețuiește pacea și prosperitatea, o țară caracterizată prin generozitate și noblețe de inimă. Vă recomand pe toți, precum și viitorul națiunii, Celui care este însuși sursa adevăratei libertăți și a păcii durabile, Celui al cărui nume este Pace.
Dumnezeu să binecuvânteze America! Mulțumesc!
LEO PP. XIV
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu