„Să înceapă imediat negocierile pentru a restabili pacea”. Este dorința exprimată de cei 60 de episcopi şi de cei 65 de primari de la Mediterana, în Carta de la Florența semnată astăzi la Palazzo Vecchio la încheierea întâlnirii „Mediterana frontieră de pace”. „În aceste zile acțiuni de război au avut loc împotriva Ucrainei”, se citește în Carta care a încheiat cele cinci zile de lucrări promovate de CEI despre tema „Mediterana frontieră de pace”, la doi ani de la întâlnirea analogă de la Bari.

„Sentimente de durere i-au cuprins pe episcopi şi pe primari, care împreună doresc ca violenţa şi folosirea armelor să poată înceta, ca marea suferinţă a poporului ucrainean să poată fi evitată şi ca negocierile pentru a restabili pacea să poată începe imediat”. „Încredințând istoriei aceste zile, semnăm un angajament de a continua într-un proces, nu pur şi simplu ideal, de fraternitate şi de cunoaștere a diversităţilor care sunt o mare bogăţie”, a spus cardinalul Gualtiero Bassetti, arhiepiscop de Perugia-Città della Pieve şi preşedinte al CEI: „Frumusețea mozaicului de tradiții şi culturi, încălcată de dramele pe care le trăiesc multe popoare ale noastre, este imperativ pentru ca Mare Nostrum să redevină răscruce de istorii şi tradiții şi să nu mai fie un cimitir dureros”. Primarul de Florența, Dario Nardella, a definit Carta de la Florența „o cucerire istorică, un punct de sosire şi de pornire. Pentru că dorința noastră nu este numai de a duce această declarație la Sfântul Părinte, căruia îi dorim tot binele, dar vrem să o ducem la liderii internaționali, la şefii de stat şi de guvern. Vom începe acest pelerinaj pentru ca această declarație, semnată de primari şi de episcopi, să înceapă să trăiască de astăzi”. Dorind ca „întâlniri ulterioare să poată avea loc”, episcopii catolici şi primarii din orașele mediteraneene, reuniţi la Florența, inspirându-se din moştenirea lui Giorgio La Pira, fost primar de Florența care deja în anii ’50 promova dialogul intercultural şi interreligios între oraşe – şi îndeosebi între orașele de la Mediterana, semnatarii Cartei reafirmă convingerea că „Mediterana nu poate şi nu vrea să fie loc de conflict între forţele externe”: de aici necesitatea de „a pune persoana umană în centrul agendei internaționale urmărind pacea, protejând planeta, garantând prosperitatea, promovând respectarea şi demnitatea drepturilor fundamentale ale fiecărui individ, şi prin promovarea de obiective de dezvoltare sustenabilă şi prin acordul de la Paris despre climă”.

Între provocările de înfruntat, episcopii şi primarii citează „schimbarea climatică, fluxurile migratoare, conflictele şi sărăcia”, pornind de la conştiinţa că „valorizarea şi promovarea rolului orașelor şi dialogului între comunitățile sale civice şi religioase oferă o contribuție esențială la aceste provocări”.

În Cartă, „diversitatea patrimoniului şi a tradițiilor din zona mediteraneană” este definită ca „patrimoniu împărtășit pentru toată omenirea”. „Toate valorile naturale, ambientale, culturale, lingvistice şi religioase ale Mediteranei, materiale şi imateriale, ar trebui să fie protejate şi transmise generațiilor prezente şi viitoare”, printr-o „angajare educativă care să pornească de la necesităţile primare, comune tuturor fiinţelor umane, şi care să poată conduce tinerii pe drumul care duce la dorința binelui, iubirii, dreptății şi libertății”. Între obiectivele mai urgente, cel de „a dezvolta oportunități mai mari de dialog şi de întâlnire constructivă între diferitele tradiții culturale şi religioase prezente în comunitățile noastre, cu scopul de a întări legăturile de fraternitate care există în regiunea noastră”.

Între propuneri, cea de „a crea programe universitare comune, cu scopul de a-i introduce pe tinerii din toată regiunea mediteraneană la o cunoaștere mai bună care respectă tradițiile şi particularitățile culturale ale fiecărei țări”. În această privință, episcopii şi primarii pun accentul pe „rolul cheie al diplomaţiei la nivel urban în promovarea unei dezvoltări umane integrale şi sustenabile bazate pe respectarea demnității şi a drepturilor fundamentale ale fiecărei fiinţe umane”.

În afară de asta, în timpuri de Covid trebuie recunoscut „dreptul universal la sănătate şi la protecție socială în zona Mediteranei” şi să se acționeze „pentru a evita schimbări climatice catastrofale şi a păstra calitatea vieţii pentru generațiile viitoare”.

În lista priorităților figurează „importanţa de a promova oportunități de muncă de calitate pentru categoriile dezavantajate, tineri şi femei, şi de a favoriza dezvoltarea economică şi socială a țărilor de origine ale migranţilor, şi prin programe de cooperare, menite îndeosebi pentru ocrotirea copilăriei”.

„Politicile migratoare în Mediterana şi la granițe trebuie să respecte mereu drepturile umane fundamentale”, referința la unui din fronturile fierbinţi ale agendei internaționale, care trebuie să țină cont şi de „conexiunea puternică existentă între fluxuri migratoare şi schimbarea climatică”. „A promova proiecte concrete de incluziune culturală, religioasă, socială şi economică”, o altă recomandare a Cartei, în care orașele „revendică dreptul lor de a participa la deciziile care influențează asupra viitorului lor”, dorind „inițiative împărtășite pentru întărirea fraternității şi libertății religioase în oraşe, pentru apărarea demnității umane a migranţilor şi pentru progresul păcii în toate țările Mediteranei”.

De M. Michela Nicolais

(După agenția SIR, 26 februarie 2022)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu