Iubiți fraţi şi surori, duminică frumoasă!
Astăzi, Evanghelia (cf. Mt 18,21-35) ne vorbește despre o valoare fundamentală a vieții creștine: iertarea. Isus a învățat-o și a mărturisit-o chiar pe cruce, unde s-a rugat Tatălui pentru persecutorii săi cu cuvintele pe care le cunoaștem cu toții: „Iartă-i, căci nu știu ce fac” (Lc 23,34).
În pasajul de astăzi, Petru îl întreabă pe Învățător chiar pe această temă: „Doamne – întreabă el –, de câte ori să-l iert pe fratele meu care greşeşte împotriva mea? De şapte ori?” (Mt 18,21). Cuvintele sale dezvăluie o inimă generoasă: numărul șapte, de fapt, în Biblie simbolizează plinătatea, iar „a ierta de șapte ori” înseamnă a ierta cu mare generozitate. Răspunsul lui Isus, însă, merge mai departe: „Nu-ți zic de șapte ori – spune el – ci de șaptezeci de ori șapte” (v. 22), adică dincolo de orice limită, fără măsură.
Și pentru a-și clarifica și mai mult gândul, Mântuitorul spune parabola unui slujitor care îi datora stăpânului său o datorie atât de mare încât era practic imposibil de plătit. Obținând iertarea din pură milă, el nu a arătat aceeași milă față de unul dintre tovarășii săi de slujbă și, pentru aceasta, a fost mustrat și aspru pedepsit (v. 23-30).
Cu aceste cuvinte, Isus ne amintește că dăruirea și iertarea sunt fundamentul existenței noastre. Totul ne este dăruit de Dumnezeu din iubire pură și niciunul dintre noi nu poate pretinde că este perfect în a răspunde la o astfel de bunătate. De aceea, generozitatea, care este izvorul vieții noastre însăși, este și cea mai bună regulă pentru a fi împreună. Experimentăm acest lucru în fiecare zi. Iertarea este indispensabilă și, fără ea, nu putem trăi în pace: mai devreme sau mai târziu, în inimi și între oameni, apar conflicte, acuzații, resentimente și răzbunări care distrug relațiile, despart familiile și declanșează războaie.
Numai iertarea eliberează și restabilește lumina, chiar și acolo unde sărăcia materială și morală a omului, pentru o clipă, a întunecat orizontul și a făcut calea nesigură. Iertarea, ca un vânt bun, mătură chiar și cei mai groși nori, până când soarele strălucește din nou. Însuși sfântul Petru a experimentat acest lucru de multe ori în viața sa; în special, când, după ce l-a renegat și l-a abandonat pe Isus în timpul Pătimirii, întâlnindu-l înviat pe malul lacului, va auzi o singură întrebare: „Simon […], mă iubești?” (In 21,15), însoțită de o invitație: „Urmează-mă!” (v. 19). La fel ca la început, în ziua primei lor întâlniri, aproape ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Și această caritate, care uită și vindecă, va marca confirmarea primei misiuni a apostolilor.
Să o rugăm, așadar, pe Fecioara Maria, Maica Milostivirii, să ne ajute să iertăm întotdeauna, chiar și atunci când este greu să facem primul pas, și să răspândim, cu curaj și perseverență, lumina senină și vindecătoare a iubirii care învinge ura și dezarmează orice resentiment.
______________
După Angelus
Iubiți fraţi şi surori!
[În engleză] Acum două zile s-a împlinit a douăzeci și cincea aniversare a atacurilor teroriste din 11 septembrie din Statele Unite. Îmi reînnoiesc rugăciunile pentru cei care și-au pierdut viața și pentru cei care încă poartă rănile acelei zile tragice. Într-un moment în care conflictele și violența îi afectează pe atâția dintre frații și surorile noastre, invit pe toți să se roage ca Domnul să dăruiască pace lumii.
[În italiană] Amintirea tragicului eveniment de acum douăzeci și cinci de ani ne îndeamnă să ne reînnoim angajarea pentru pace, în primul rând prin rugăciune, pe care o încredințăm mijlocirii Fecioarei Maria.
Și acum vă salut pe toți cu afecțiune, romani și pelerini!
Urez bun venit grupurilor din São Paulo, Brazilia, și celor din alte câteva țări.
Salut membrii Asociației Religioase Jesus Nazareno Cautivo rezidenți la Roma, grupul de la Oratoriul Salezian din Chieri, credincioșii din Dolianova, Sardinia, și pelerinii din Assisi care se află pe Drumul Sfântului Francisc.
Salut „Famiglia Bellunese” cu Școala din Erechim, în Brazilia; precum și motocicliștii adunați pentru a demonstra pentru pace și viață.
Vă urez tuturor o duminică frumoasă.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu