Astăzi, într-un timp de frământări epocale pentru întreaga omenire, Leon al XIV-lea, cu recenta enciclică Magnifica humanitas, oferă indicații clare pentru a evita o derivă antropologică ireversibilă: „În lumina principiilor Doctrinei Sociale a Bisericii, transformarea digitală ne cere să redescoperim adevărul ca bun comun, să protejăm demnitatea muncii și să salvăm libertatea împotriva oricărei dependențe și comodificări” (MH, nr. 131).
Putem alege o Inteligență Artificială care concentrează puterea și bogăția sau o Inteligență Artificială care distribuie oportunități și protejează demnitatea. Putem alege o Inteligență Artificială care ne subjugă sau o Inteligență Artificială care ne emancipează. Alegerea depinde de noi, de principiile pe care alegem să le stabilim, de regulile pe care suntem capabili să le elaborăm.
Tehnologia „nu este neutră, pentru că ia chipul celor care o concep, o finanțează, o reglementează și o utilizează” (MH, nr. 9). Recenta carte editată de Fabio De Felice și Roberto Race, Viitorul nu este un algoritm: o călătorie prin tehnologie, criză și dorința de sens, publicată de Luiss University Press, ne amintește că viitorul se află în alegerile libere ale oamenilor care doresc să construiască împreună binele comun.
Din acest motiv, în dezvoltarea Inteligenței Artificiale, „trebuie făcut loc pentru voci multiple”; iar subsidiaritatea, o piatră de temelie a Doctrinei sociale a Bisericii, cere ca deciziile privind Inteligența Artificială să fie luate nu numai în Silicon Valley sau Beijing, ci în „armonie corală”, implicând comunitățile locale, instituțiile naționale și organizațiile societății civile.
Protejarea demnității umane și salvgardarea binelui comun sunt, aparent, preocupări nu numai ale Bisericii catolice, ci și ale șefului statului italian, președintele Sergio Mattarella. Acest lucru reiese din declarațiile sale din 2 iunie, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Republicii Italiene. Printre numeroasele intervenții, dialogul cu tinerii a fost deosebit de remarcabil, în care – printre altele – a discutat despre inteligența artificială, afirmând: „Instrumentele din acest sector sunt concentrate în foarte puține mâini. Aceasta este o situație inacceptabilă, deoarece acestea sunt entități care resping regulile și controalele. Un operator extrem de bogat monopolizează sectorul și spune: «Vă asigur un serviciu eficient, în schimb îmi dați o bucată din libertatea voastră». Nu putem permite acest lucru”.
Este esențial să subliniem că criticile lui Mattarella la adresa monopolului tehnologic nu sunt doar o problemă economică sau politică, ci una profund antropologică. Când președintele avertizează că „nu putem permite acest lucru”, el afirmă un principiu constituțional: statul nu poate accepta ca drepturile fundamentale ale cetățenilor să fie comercializate în schimbul serviciilor digitale. Libertatea nu este o marfă, iar demnitatea umană nu poate fi negociată cu algoritmi opaci.
Viziunea lui Mattarella este astfel în perfectă sinergie cu ceea ce este relatat în Magnifica humanitas, care se exprimă împotriva noilor forme de sclavie digitală, amintind că colectarea masivă de date personale devine un instrument de control și manipulare; se evidenţiază de asemenea că „avuţia mondială a crescut în termeni absoluti, dar concentrarea în câteva mâini a crescut şi dezechilibrele s-au lărgit” (MH, nr. 161).
Cuvintele folosite de președintele Republicii Italiene sunt „laice”, dar – probabil datorită originii sale catolice – sunt perfect convergente cu credința creștină, tocmai pentru că persoana umană este plasată în centru. De altfel, cuvintele sale sunt în acord cu cele relatate în Magnifica humanitas, întrucât se subliniază că demnitatea persoanei trebuie pusă în centru, reducând progresul tehnic la un simplu instrument, nu la un criteriu absolut de judecată.
În această eră a marilor schimbări, sau mai degrabă, a unei schimbări de eră, Inteligența Artificială, ca orice tehnologie, nu poate legitima puterea de una singură; riscă, așa cum am menționat deja, să concentreze controlul în mâinile câtorva dacă nu este guvernată de principii etice, transparență și participare democratică. Tehnologia, dacă este absolutizată, generează o „paradigmă tehnocratică” în care eficiența prevalează asupra demnității și fraternității. Prin urmare, relația dintre putere și Inteligența Artificială trebuie să fie ghidată de promovarea demnității umane, a dreptății, a subsidiarității și a păcii, astfel încât tehnologia să servească omenirii și să nu o subjuge sau să o înlocuiască în sarcina sa de a construi împreună binele comun.
Calea de urmat este clară: reguli corecte, transparență, participare democratică, educație critică, dreptate socială, protejarea locurilor de muncă și apărarea păcii. Numai în acest fel, Inteligența Artificială poate fi cu adevărat în slujba persoanei, a familiei, a comunității și a creației. Nu avem de ales decât să alegem dacă „să ridicăm un nou Turn Babel sau să construim cetatea în care Dumnezeu și omenirea locuiesc împreună” (MH, nr. 1).
De Nicola Rotundo
(După L’Osservatore Romano, 16 iulie 2026)
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu