Din păcate tendința este aceea de a omologa totul, neştiind să se respecte diferențele juste, la sfârşit se riscă să fie distrusă persoana. Este comentariul cardinalului Pietro Parolin, secretar de stat al Sfântului Scaun după difuzarea unui document intern care ar avea scopul de a evita discriminări şi de a invita la incluziune. În manualul […]

Din păcate tendința este aceea de a omologa totul, neştiind să se respecte diferențele juste, la sfârşit se riscă să fie distrusă persoana. Este comentariul cardinalului Pietro Parolin, secretar de stat al Sfântului Scaun după difuzarea unui document intern care ar avea scopul de a evita discriminări şi de a invita la incluziune. În manualul pentru comunicare se invită preferarea expresiei „perioadă de sărbători” în locul celei de „perioadă de Crăciun”. De fapt, pentru a garanta dreptul „fiecărei persoane să fie tratată în manieră egală” se anulează cuvinte precum „Miss” şi „Mrs”, dar şi „Crăciun” şi nume precum „Maria” sau „Ioan”. „Nu interzicem folosirea cuvântului Crăciun”, precizează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Eminență, care este gândirea dumneavoastră despre acest subiect? Pentru ce se întâmplă asta?

Cred că este corectă preocuparea de a anula toate discriminările. Este un drum pe care l-am conștientizat tot mai mult şi care trebuie să se traducă desigur şi pe terenul practic. Însă, după părerea mea, cu siguranță nu aceasta este calea pentru a obține acest scop. Pentru că la sfârşit se riscă să se distrugă, să se elimine persoana, în două direcții principale. Prima, cea a diferenţierii care caracterizează lumea noastră, din păcate tendința este aceea de a omologa totul, neştiind în schimb să se respecte şi diferențele juste, care desigur nu trebuie să devină contrapoziție sau sursă de discriminare, ci trebuie să se integreze tocmai pentru a construi o umanitate deplină şi integrală. A doua: uitarea a ceea ce este o realitate. Şi cel care merge împotriva realității se pune în pericol serios. Şi după aceea există anularea a ceea ce sunt rădăcinile, mai ales în ceea ce priveşte sărbătorile creştine, dimensiunea creştină şi a Europei noastre. Desigur, noi ştim că Europa îşi datorează existenţa sa şi identitatea sa atâtor aporturi, dar cu siguranță nu se poate uita că unul din aporturile principale, dacă nu principalul, a fost tocmai creștinismul. Așadar, a distruge diferența şi a distruge rădăcinile înseamnă tocmai a distruge persoana.

Papa se pregătește să plece într-o călătorie în Europa unde cu siguranță cultură, tradiție şi valori marchează un drum de primire. Şi totuşi există unii care continuă să construiască o Europă care anulează propriile rădăcini…

Da, mi se pare că papa, şi în video-mesajul pe care l-a adresat Greciei şi Ciprului înainte de plecarea sa, în urmă cu câteva zile, subliniază tocmai această dimensiune europeană: adică, a merge la izvoarele Europei, deci a regăsi cele ce sunt elementele constitutive. Cu siguranță, cultura greacă este unul din aceste elemente. După aceea, papa face referință şi la Cipru ca la una din prelungirile europene ale Țării Sfinte. Așadar mi se pare că această călătorie vine chiar la momentul potrivit, este o călătorie care ne aminteşte tocmai aceste dimensiuni fundamentale care nu pot să fie anulate. Trebuie să regăsim capacitatea de a integra toate aceste realităţi fără a le ignora, fără a le combate, fără a le elimina şi a le marginaliza.

De Massimiliano Menichetti

(După Vatican News, 30 noiembrie 2021)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu