„Inundațiile din Germania, incendiile din Turcia, Grecia şi Italia sunt demonstraţia că situația este gravă. Trebuie acţionat imediat. Aşa cum spune raportul IPPC, acesta este deceniul în care trebuie să punem pe teren toate acțiunile pentru a reduce emisiile de gaz îndeosebi anhidrida de carbon”. Oamenii de știință vorbesc clar, de acum nu mai vorbesc […]

„Inundațiile din Germania, incendiile din Turcia, Grecia şi Italia sunt demonstraţia că situația este gravă. Trebuie acţionat imediat. Aşa cum spune raportul IPPC, acesta este deceniul în care trebuie să punem pe teren toate acțiunile pentru a reduce emisiile de gaz îndeosebi anhidrida de carbon”. Oamenii de știință vorbesc clar, de acum nu mai vorbesc pe ocolite. Şi Luca Fiorani, fizician şi divulgator științific mai ales despre temele ambientale, profesor de dezvoltare sustenabilă la Institutul Universitar Sophia, merge direct la subiect, în sprijinul alarmei lansate ieri de raportul Grupului Interguvernamental despre Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC). „Din păcate – spune el – tabloul este destul de clar. Modelele noastre previzionale sunt tot mai precise: dacă mergem înainte aşa, la sfârşitul secolului, temperatura va putea crește cu până la 5 grade. Este un scenariu devastant, cu valuri continue de căldură care vor favoriza seceta şi incendiile în unele părţi ale globului şi evenimente meteorologice extreme tot mai puternice şi distrugătoare în altele”. Alarma oamenilor de știință vine în proximitatea Cop 26, Conferința Națiunilor Unite despre schimbările climatice din 2021 (a 26-a Conferință ONU despre această temă) care se va ține în orașul Glasgow, în Scoţia, de la 31 octombrie la 12 noiembrie.

Ce aşteaptă comunitatea științifică de la liderii politici?

Cop26 este un moment decisiv. Avem un acord important care este acordul de la Paris. Acum trebuie trecut la acțiune. Însă aş vrea să dau un cuvânt de speranţă: preşedintele SUA, Joe Biden, şi preşedintele chinez Xi Jinping par hotărâți să devină lideri ai unei mișcări de naţiuni care se angajează în mod serios, precum şi Uniunea Europeană pare angajată serios în această direcție.

La Cop26 este așteptat papa Francisc care cu Laudato si’ propune o ecologie integrală. Din punct de vedere „științific” cât sunt de importante aceste mișcări de gândire în favoarea ambientului?

Papa Francisc foarte probabil a avut un rol foarte important în determinarea națiunilor de a adopta Acordul de la Paris. Cu siguranță cuvântul său este așteptat aşa cum sunt așteptate toate stimulentele tuturor persoanelor, credincioase şi necredincioase, care cer o tranziție ecologică. Îmi vin în minte angajarea pe zece ani pe acest front a patriarhului ecumenic Bartolomeu I, dar şi acțiunile lui Greta Thunberg. Toate sunt figuri care urnesc conștiințele. Îndeosebi, Greta a reuşit să atragă atenţia lumii asupra planetei şi să facă în puţin timp ceea ce timp de decenii studioși şi experți n-au reuşit să obțină.

Şi totuşi, continuă să existe persoane care consideră că problema climă nu există, care neagă realitatea științifică. Cum explicați fenomenul negaţionismului?

Cred că la bază este o neîncredere în instituții. Este adevărat că uneori instituţiile demonstrează că nu sunt transparente şi unele persoane au pierdut încrederea în datele oficiale. Însă datele oficiale sunt incontestabile. De acum nu mai avem nicio îndoială cu privire la faptul că ființa umană este cea care provoacă aceste ultime schimbări climatice. Este adevărat că temperatura planetei s-a schimbat mereu, însă în câteva decenii provocăm transformări care în mod normal au loc în milioane de ani. Așadar să ne gândim ce înseamnă pentru animale şi pentru plante să se adapteze în câteva decenii la schimbări aşa de radicale.

Ce favorizează dintr-un punct de vedere politic şi economic o tranziție ecologică?

Există diferiți factori. Cu siguranță stimulentul de jos al marilor mișcări de opinii favorizate de acțiunile figurilor importante cum sunt papa Francisc şi toată acea galaxie de persoane şi mișcări care determină spre această tranziție. Guvernele îşi dau seama că tranziţia ecologică este o afacere. Deja Raportul Stern (a făcut ipoteza unei reduceri a PIB global cu 1% din cauza evenimentelor meteorologice extreme, nota red.) a convins guvernul britanic că efectele negative ale schimbării climatice costau mai mult faţă de costurile necesare astăzi pentru a lupta împotriva lor. Astăzi este tot mai clar că a favoriza tehnologii verzi crește numărul locurilor de muncă şi poate să reprezinte o ocazie de business. Nu este o întâmplare dacă mari firme, chiar petrolifere, se orientează spre resurse energetice renovabile.

Dumneavoastră sunteți autorul unei cărți (editate de Cittànuova) „Happy planet: ghid pentru marile teme ale ambientului”. Ce vă face să credeți că în loc să se autodistrugă, planeta pământ poate să se îndrepte spre o destinație „happy”?

Semnale pozitive sunt multe. Pare că cea mai mare parte a țărilor lidere iau decizii serioase convergând în tăierea emisiilor cu 50% până în 2030 şi la eliminarea emisiilor de gaz până în 2050. Asta ar trebui să ne ducă la faptul că temperatura planetei n-ar mai crește cu 1,5/2 grade. Însuși papa Francisc încheie enciclica Laudato si’ cu această frază: „Să mergem cântând! Luptele noastre şi preocuparea noastră faţă de această planetă să nu ne ia bucuria speranţei”. Închei cartea mea cu o propunere: sustenabilitatea relațională. Sunt convins că numai toţi împreună, prin raporturi constructive între persoane, între societăți, între naţiuni, între persoane şi natură, vom fi capabili să ajungem la un sistem de sustenabilitate, să nu mai distrugem mai multe resurse decât este în măsură planeta să reconstruiască, să nu poluăm mai mult decât este capabilă planeta să absoarbă poluare.

De M. Chiara Biagioni

(După agenția SIR, 10 august 2021)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu