Către fratele iubit Mons. Baldassarre REINA Vice-gerent pentru Dieceza de Roma  Sunt unit spiritual cu întreaga comunitate diecezană, care celebrează pentru prima dată comemorarea liturgică a Sfintei Maria Salus Populi Romani, amintind de asemenea votul cu care poporul din Roma, împreună cu păstorul său, Papa Pius al XII-lea, l-a făcut către Sfânta Fecioară Maria la […]

Către fratele iubit

Mons. Baldassarre REINA

Vice-gerent pentru Dieceza de Roma 

Sunt unit spiritual cu întreaga comunitate diecezană, care celebrează pentru prima dată comemorarea liturgică a Sfintei Maria Salus Populi Romani, amintind de asemenea votul cu care poporul din Roma, împreună cu păstorul său, Papa Pius al XII-lea, l-a făcut către Sfânta Fecioară Maria la 4 iunie 1944 pentru a implora salvarea orașului, când în el urma să se consume ciocnirea frontală între armata germană şi cea a aliaților anglo-americani.

Devoțiunea faţă de vechea icoană păstrată în bazilica „Santa Maria Maggiore” este vie de multe secole în inima romanilor, care s-au adresat ei pentru a prezenta rugăciuni şi invocații, în special în timpul epidemiilor, calamităților naturale, războaielor. În faţa acestei imagini au găsit ecou evenimentele importante din viaţa religioasă şi civilă a Romei. Așadar nu uimește că poporul roman a voit să se încredințeze încă o dată Mariei Salus Populi Romani în timp ce urbea trăia coşmarul devastării naziste.

La optzeci de distanță, amintirea acelui eveniment aşa de încărcat de semnificație vrea să fie ocazie de rugăciune pentru cei care şi-au pierdut viaţa în al doilea conflict mondial şi de meditație reînnoită în jurul flagelului cutremurător al războiului. Prea multe conflicte în diferite părţi ale lumii sunt încă deschise astăzi. Mă gândesc îndeosebi la martirizata Ucraina, la Palestina şi Israel, la Sudan, la Myanmar, unde încă răsună armele şi alt sânge uman continuă să fie vărsat. Sunt drame care ating nenumărate victime nevinovate, ale căror strigăte de teroare şi de suferinţă cheamă în cauză conștiințele tuturor: nu se poate şi nu trebuie să se cedeze în faţa logicii armelor!

La douăzeci de ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în 1965, sfântul Papă Paul al VI-lea, vorbind la ONU, se întreba: „Va ajunge vreodată lumea să schimbe mentalitatea particularistă şi războinică ce a țesut până acum atâta parte din istoria sa?” (4 octombrie 1965: AAS 57 [1965], 882). Această întrebare, care încă aşteaptă un răspuns, îi stimulează pe toţi să lucreze concret în favoarea păcii în Europa şi în lumea întreagă. Pacea este un dar al lui Dumnezeu, care trebuie să găsească şi astăzi inimi disponibile să-l primească şi să lucreze pentru a fi artizani de reconciliere şi martori de speranţă.

Doresc ca inițiativele promovate pentru a comemora votul popular către Născătoarea de Dumnezeu, în cele patru locuri care au fost protagoniste ale acelui eveniment, să poată reînsufleţi în romani propunerea de a fi pretutindeni constructori ai păcii adevărate, relansând fraternitatea drept condiție esențială pentru a soluționa conflicte şi ostilități. Poate fi constructor de pace acela care o posedă în el însuși şi, cu curaj şi blândeţe, se angajează să creeze legături, să stabilească raporturi între persoane, să aplaneze tensiunile în familie, la locul de muncă, la școală, între prieteni. Astfel realizează fericirea evanghelică: „Fericiți făcătorii de pace, pentru că vor fi numiți fiii lui Dumnezeu” (Mt 5,9).

Maria, Mijlocitoare de har, mereu vigilentă şi grijulie faţă de toţi fiii săi, să obțină pentru întreaga omenire darul înțelegerii şi al păcii. Încredințez pe toţi locuitorii din Roma, în special pe bătrâni, pe bolnavi, persoanele singure şi în dificultate, mijlocirii materne a Mariei Salus Populi Romani. Ea, Fecioara duioșiei şi a mângâierii, să întărească credinţa, speranţa şi iubirea pentru a iradia în lume iubirea şi milostivirea lui Dumnezeu. Cu aceste sentimente asigur rugăciunea mea şi din inimă împart Binecuvântarea mea.

Roma, Sfântul Ioan din Lateran, 4 iunie 2024

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu