Iubiți frați și surori, duminică frumoasă!

Astăzi, duminica a doua a Paștelui, intitulată de sfântul Ioan Paul al II-lea Milostivirii Divine, Evanghelia (cf. In 20,19-31) ne spune că noi crezând în Isus, Fiul lui Dumnezeu, putem avea viaţă veșnică în numele său (v. 31). „A avea viaţa”: ce înseamnă?

Toţi vrem să avem viaţă, dar există diferite moduri pentru a face asta. De exemplu, sunt cei care reduc existenţa la o cursă frenetică pentru a se bucura şi a poseda atâtea lucruri: a mânca şi a bea, a se distra, a acumula bani şi lucruri, a simți emoţii puternice şi noi, şi aşa mai departe. Este un drum care la prima vedere pare plăcut, dar care nu satură inima. Nu aşa „avem viaţa”, pentru că urmând drumurile plăcerii şi puterii nu găsim fericirea. De fapt, rămân fără răspuns atâtea aspecte ale existenței cum ar fi, de exemplu, iubirea, experiențele inevitabile ale durerii, limitei şi morții. Şi apoi rămâne nesatisfăcută visul care ne unește pe toţi: speranţa de a trăi pentru totdeauna, de a fi iubiți fără sfârşit. Astăzi Evanghelia spune că această plinătate de viaţă, la care este chemat fiecare dintre noi, se realizează în Isus: El este cel care ne dă plinătatea de viaţă. Dar cum avem acces la ea, cum o experimentăm?

Să privim ce s-a întâmplat discipolilor în Evanghelie. Trec printr-un moment de viaţă mai tragic: după zilele pătimirii sunt închiși în cenacol, înspăimântați şi descurajați. Cel Înviat le vine în întâmpinare şi mai întâi le arată rănile sale (cf. v. 20): erau semnele suferinței şi ale durerii, puteau să provoace sentimente de vină, şi totuşi cu Isus devin canalele milostivirii şi ale iertării. Astfel discipolii văd şi ating cu mâna că împreună cu Isus viaţa învinge, mereu, moartea şi păcatul sunt înfrânte. Şi primesc darul Duhului său, care le dă o viaţă nouă, de fii iubiți, amestecată cu bucurie, iubire şi speranţă. Vă întreb un lucru: voi aveți speranţă? Fiecare să se întrebe: cum merge speranţa mea?

Iată cum să facem în fiecare zi pentru „a avea viaţa”: este suficient să ne îndreptăm privirea spre Isus răstignit şi înviat, să-l întâlnim în sacramente şi în rugăciune, să-l recunoaștem prezent, să credem în El, să ne lăsăm atinși de harul său şi conduși de exemplul său, să experimentăm bucuria de a iubi ca şi El. Fiecare întâlnire cu Isus, o întâlnire vie cu El, ne permite să avem mai multă viaţă. Să-l căutăm pe Isus, să ne lăsăm întâlniți – pentru că El ne caută! –, să deschidem inima la întâlnirea cu Isus.

Însă să ne întrebăm: eu cred în puterea învierii lui Isus, cred că Isus a înviat? Cred în victoria sa asupra păcatului, asupra fricii şi asupra morții? Mă las implicat în relația cu Domnul, cu Isus? Şi mă las determinat de El să-i iubesc pe fraţi şi pe surori şi să sper în fiecare zi? Fiecare să se gândească la asta.

Maria să ne ajute să avem o credinţă tot mai mare în Isus înviat pentru „a avea viaţa” şi a răspândi bucuria Paștelui.

_______________

După Regina Caeli

Iubiţi fraţi şi surori!

Doresc să amintesc persoanele care au murit în accidentul de autocar ieșit de pe drum în Africa de Sud în urmă cu câteva zile. Să ne rugăm pentru ei şi pentru cei din familie.

Ieri era Ziua Internațională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace. Toţi ştim cât de mult practicarea unui sport poate să educe la o societate deschisă, solidară, fără prejudecăți. Dar pentru asta este nevoie de conducători şi formatori care nu tânjesc numai la victorie sau la câștig. Să promovăm un sport care să favorizeze prietenia socială şi fraternitatea!

Să nu înceteze rugăciunea noastră pentru pace, o pace justă şi durabilă, îndeosebi pentru martirizata Ucraina şi pentru Palestina şi Israel. Duhul Domnului înviat să lumineze şi să susțină pe cei care lucrează pentru a diminua tensiunea şi a favoriza gesturi care să facă posibile negocierile. Fie ca Domnul să dea conducătorilor capacitatea de a se opri un pic pentru a trata, pentru a negocia.

Adresez salutul meu vouă tuturor, romani şi pelerini din Italia şi din atâtea țări. Îndeosebi salut elevii de la Școala Catolică Mar Quardakh din Erbil, capitala Kurdistanului irakian; şi tinerii din Castellón, Spania. Primesc cu afect grupurile de rugăciune care cultivă spiritualitatea Milostivirii Divine, adunaţi astăzi la Sanctuarul „Santo Spirito in Sassia”.

Salut asociația jucătorilor de popice „La Perosina”; grupul ACLI din Chieti; participanții la Conferința Internațională pentru abolirea maternității surogat; credincioşii din Modugno şi din Alcamo; elevii de la Școala „Sfântul Iosif” din Bassano del Grappa şi candidații la Mire din Sant’Arcangelo di Romagna. Salut pe polonezii mulţi: văd steagurile!

Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu