Iubiți fraţi şi surori, Particip din inimă la bucuria voastră de a celebra, deşi în mod diferit decât de obicei, acest al 25-lea Congres Mariologic Marian Internațional, cu tema Maria între teologii şi culturi astăzi. Modele, comunicații, perspective. Bucuria noastră să nu uite strigătul atâtor fraţi şi surori care trăiesc în condiții de mare dificultate, […]

Iubiți fraţi şi surori,

Particip din inimă la bucuria voastră de a celebra, deşi în mod diferit decât de obicei, acest al 25-lea Congres Mariologic Marian Internațional, cu tema Maria între teologii şi culturi astăzi. Modele, comunicații, perspective. Bucuria noastră să nu uite strigătul atâtor fraţi şi surori care trăiesc în condiții de mare dificultate, agravate de pandemie. Adevărata bucurie care vine de la Domnul dă spațiu mereu glasurilor celor uitaţi, pentru ca împreună cu ei să se poată construi un viitor mai bun. Maria, în frumusețea urmării evanghelice şi în slujirea binelui comun al omenirii şi al planetei, educă mereu la ascultarea acestor glasuri şi ea însăși se face glas al celor fără glas pentru „a naște o lume nouă, unde toţi suntem fraţi, unde să fie loc pentru orice rebutat din societățile noastre” (Scrisoarea enciclică Fratelli tutti, 278).

În cei peste șaizeci de ani de activitate ai săi, Pontificia Academia Mariana Internationalis, coordonând şi reunind pe promotorii de mariologie din întreaga lume, în special prin celebrarea Congreselor Mariologice Mariane Internaționale, a oferit teme, intuiții, idei şi aprofundări într-o schimbare de epocă ce transformă „rapid modul de a trăi, de a se relaționa, de a comunica şi a elabora gândirea, de a se raporta între generațiile umane şi de a înţelege şi de a trăi credinţa” (Papa Francisc, Discurs adresat Curiei Romane, 21 decembrie 2019). Aceste Congrese „sunt o mărturie clară a modului în care mariologia este o prezență necesară de dialog între culturi, capabilă să alimenteze fraternitatea şi pacea” (Mesaj adresat Academiilor Pontificale, 4 decembrie 2019).

De fapt, ştim că „teologia şi cultura de inspirație creştină au fost la înălțimea misiunii lor când au știut să trăiască riscant şi cu fidelitate la frontieră” (Constituția apostolică Veritatis gaudium, 5). Şi la frontiere Maica Domnului are o proprie prezență specifică: este Mama tuturor, independent de etnie sau de naționalitate. Astfel figura Mariei devine punct de referință pentru o cultură capabilă să depășească barierele care pot crea dezbinare. De aceea, pe drumul acestei culturi de fraternitate, Duhul ne cheamă să primim din nou semnul de consolare şi de speranţă sigură care are numele, faţa, inima Mariei, femeie, discipolă, mamă şi prietenă. De-a lungul acestui drum Duhul continuă să ne spună „că timpurile pe care le trăim sunt timpurile Mariei” (Discurs adresat Facultății Teologice Pontificale „Marianum”, 24 octombrie 2020). Pontificia Academia Mariana Internationalis, perseverând în angajarea sa de reînnoire, încearcă să citească semnele acestor timpuri, în folosul Bisericii şi al fiecărei femei şi bărbat de bunăvoință.

Misterul pe care persoana Mariei îl cuprinde în ea este însuși misterul Cuvântului lui Dumnezeu întrupat. De aici pornea încurajarea papei Benedict: „Îndemn […] studioșii să aprofundeze mai mult raportul dintre mariologia şi teologia Cuvântului. În Cuvântul lui Dumnezeu, Maria este cu adevărat la ea acasă, iese de aici şi intră cu multă naturaleţe. Ea vorbeşte şi gândeşte cu ajutorul Cuvântului lui Dumnezeu; Cuvântul lui Dumnezeu devine cuvântul ei, cuvântul ei se naşte din Cuvântul lui Dumnezeu. Mai mult, se manifestă în aşa fel încât gândurile ei sunt în consonanţă cu gândurile lui Dumnezeu, voinţa ei constă în a vrea împreună cu Dumnezeu. Fiind intim pătrunsă de Cuvântul lui Dumnezeu, ea poate să devină mama Cuvântului întrupat” (Exortaţia apostolică Verbum Domini, 27-28).

Să nu uităm că tocmai acest Cuvânt hrănește evlavia populară, care se inspiră cu naturalețe din Sfânta Fecioară Maria, exprimând şi transmițând „viaţa teologală prezentă în evlavia popoarelor creştine, în special în cei săraci […]; o viaţă teologală animată de acțiunea Duhului Sfânt […], rod al Evangheliei înculturate” (Exortaţia apostolică Evangelii gaudium, 125-126).

Mulţumesc Pontificia Academia Mariana Internationalis pentru că a pregătit şi a organizat acest Congres, care constituie un moment important al slujirii de coordonare a teologiei mariane încredinţată Academiei. Amintind că sfântul Francisc de Assisi o înconjura pe Fecioara Maria „cu imensă iubire pentru că l-a făcut pe Dumnezeu frate al nostru” (Bonaventura da Bagnoregio, Legenda majoră, IX, 3), trimit din inimă fiecăruia dintre voi Binecuvântarea Apostolică.

Roma, „Sfântul Ioan din Lateran”, 22 august 2021, Comemorarea Sfintei Fecioare Maria Regină

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu