Iubiți frați și surori, bună ziua! Evanghelia de la liturgia de astăzi ne relatează un dialog scurt între Isus şi apostolul Ioan, care vorbește în numele întregului grup al discipolilor. Ei au văzut un om care alunga diavolii în numele Domnului, dar l-au împiedicat pentru că nu făcea parte din grupul lor. În acest moment, […]

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Evanghelia de la liturgia de astăzi ne relatează un dialog scurt între Isus şi apostolul Ioan, care vorbește în numele întregului grup al discipolilor. Ei au văzut un om care alunga diavolii în numele Domnului, dar l-au împiedicat pentru că nu făcea parte din grupul lor. În acest moment, Isus îi invită să nu împiedice pe cel care se străduiește să facă bine, deoarece colaborează la realizarea proiectului lui Dumnezeu (cf. Mc 9,38-41). După aceea avertizează: în loc de a dezbina persoanele în bune şi rele, toţi suntem chemaţi să veghem asupra inimii noastre, pentru ca să nu ni se întâmple să fim înfrânți de rău şi să dăm scandal celorlalți (cf. v. 42-45.47-48).

Cuvintele lui Isus dezvăluie așadar o inspiră şi oferă un îndemn. Ispita este aceea a închiderii. Discipolii ar vrea să împiedice o lucrare de binefacere numai pentru că acela care a făcut-o nu aparţinea grupului lor. Cred că au „exclusivul asupra lui Isus” şi că sunt singurii autorizați să lucreze pentru Împărăția lui Dumnezeu. Însă astfel ajung să se simtă preaiubiţi şi îi consideră străini pe ceilalţi, ajungând să devină ostili faţă de ei. Fraţi şi surori, de fapt, orice închidere ne face să-l ținem la distanță pe cel care nu gândeşte ca noi şi asta – o ştim – este rădăcina atâtor rele ale istoriei: a absolutismului care adesea a generat dictaturi şi atâtea violenţe faţă de cel care este diferit.

Însă trebuie să veghem şi asupra închiderii în Biserică. Pentru că diavolul, care este dezbinătorul – asta înseamnă cuvântul „diavol”, care face dezbinare – inspiră mereu suspiciuni pentru a-i dezbina şi a-i exclude pe oameni. Ispitește cu viclenie şi se poate întâmpla ca acelor discipoli, care ajung să excludă chiar pe cel care l-a alungat pe diavolul însuși! Uneori şi noi, în loc să fim comunităţi umile şi deschise, putem da impresia că suntem „primii din clasă” şi să-i ținem la distanță pe ceilalți; în loc de a încerca să mergem cu toţi, putem prezenta „permisul de credincioşi”: „eu sunt credincios”, „eu sunt catolic”, „eu sunt catolică”, „eu aparțin acestei asociații, celeilalte…”; şi ceilalți sărăcuţi, nu. Acesta este un păcat. A prezenta „permisul de credincioşi” pentru a judeca şi a exclude. Să cerem harul de a depăși ispita de a judeca şi de a cataloga, şi ca Dumnezeu să ne ferească de mentalitatea „cuibului”, aceea de a ne păzi cu gelozie în micul grup al celui care se consideră bun: preotul cu credincioşii săi cei mai buni, lucrătorii pastorali închiși între ei pentru ca nimeni să nu se infiltreze, mișcările şi asociațiile în propria carismă particulară, şi aşa mai departe. Închiși. toate aceste riscă să facă din comunitățile creştine locuri de separare şi nu de comuniune. Duhul Sfânt nu vrea închideri; vrea deschidere, comunităţi primitoare unde să fie loc pentru toţi.

Şi după aceea în Evanghelie este îndemnul lui Isus: în loc de a judeca totul şi pe toţi, să fim atenți la noi înșine! De fapt, riscul este acela de a fi inflexibili faţă de ceilalți şi indulgenţi faţă de noi. Şi Isus ne îndeamnă să nu facem pacte cu răul, cu imagini care lovesc: „Dacă este ceva în tine motiv de scandal, taie-l!” (cf. v. 43-48). Dacă îşi face rău ceva, taie-l! Nu spune: „Dacă este ceva motiv de scandal, opreşte-te, gândeşte-te, fii un pic mai bun…”. Nu: „Taie-l! Imediat!”. Isus este radical în asta, exigent, dar pentru binele nostru, ca un medic bun. Fiecare tăiere, fiecare tundere, este pentru a crește mai bine şi a aduce rod în iubire. Așadar să ne întrebăm: ce există în mine care contrastează cu Evanghelia? Concret, ce anume vrea Isus vrea ca eu să tai în viaţa mea?

Să o rugăm pe Fecioara Neprihănită pentru ca să ne ajute să fim primitori faţă de alţii şi vigilenți asupra noastră.

________________

După Angelus

Iubiți fraţi şi surori,

Astăzi se celebrează Ziua Mondială a Migrantului şi a Refugiatului, care în acest an are ca temă „Spre un noi tot mai mare”. Este necesar să mergem împreună, fără prejudecăți şi fără frici, stând alături de cel care este mai vulnerabil: migranţi, refugiaţi, evacuați, victime la traficului de persoane şi abandonați. Suntem chemaţi să construim o lume tot mai inclusivă, care să nu excludă pe nimeni.

Mă unesc cu cei care, în diferite părţi ale lumii, celebrează această Zi; îi salut pe credincioşii adunaţi la Loreto prin inițiativa Conferinței Episcopale Italiene în favoarea migranţilor şi refugiaților. Salut şi le mulţumesc diferitelor comunităţi etnice prezente aici în Piață cu steagurile lor; salut reprezentanții proiectului „APRI” al Caritas Italiana; precum şi Oficiul Migrantes al Diecezei de Roma şi Centrul Astalli. Mulţumesc tuturor pentru angajarea voastră generoasă!

Şi înainte de a părăsi piața, vă invit să vă apropiați de acel monument acolo – unde este cardinalul Czerny –: corabia cu migranţii, şi să fă opriți asupra privirii acelor persoane şi să percepeţi în privirea aceea speranţa pe care o are astăzi fiecare migrant de a reîncepe să trăiască. Mergeți acolo, vedeți acel monument. Să nu închidem ușile în faţa speranţei lor.

Exprim apropiere şi solidaritate celor care au fost loviți de erupţia vulcanului în Insula La Palma, în Canarii. Mă gândesc în special le cei care au fost constrânși să lase casele lor. Pentru aceste persoane aşa de încercate şi pentru salvatori să o rugăm pe Sfânta Fecioară Maria, venerată în acea Insulă ca Nuestra Señora de las Nieves.

Astăzi, la Bologna, va fi beatificat părintele Giovanni Fornasini, preot şi martir. Paroh zelos în caritate, n-a părăsit turma în perioada tragică a celui de-al doilea război mondial, ci l-a apărat până la vărsarea sângelui. Mărturia sa eroică să ne ajute să înfruntăm cu tărie încercările vieţii. Aplauze pentru noul fericit!

Şi vă salut pe toţi, romani şi pelerini din diferite țări. Îndeosebi, salut Mișcarea laicală a Operei Don Orione şi reprezentanţa părinţilor şi copiilor asociați în lupta împotriva tumorilor.

Vă urez tuturor o duminică frumoasă. Şi vă rog, vă rog nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu