Iubiți fraţi şi surori, bună ziua şi sărbătoare frumoasă!

Astăzi, Solemnitatea Tuturor Sfinților, în Evanghelie (cf. Mt 5,1-12) Isus proclamă cartea de identitate a creștinului. Şi care este cartea de identitate a creștinului? Fericirile. Este o carte de identitate a noastră, precum şi calea sfințeniei (cf. Exortaţia apostolică Gaudete et exsultate, 63). Isus ne arată un drum, cel al iubirii, pe care El însuși l-a parcurs cel dintâi făcându-se om, şi care pentru noi este în acelaşi timp dar al lui Dumnezeu şi răspuns al nostru. Dar şi răspuns.

Este dar al lui Dumnezeu, pentru că, aşa cum spune sfântul Paul, El este cel care sfințește (cf. 1Cor 6,11). Şi pentru aceasta, noi îi cerem Domnului înainte de toate să ne facă sfinţi, să facă inima noastră asemenea cu a sa (cf. Scrisoarea enciclică Dilexit nos, 168). Cu harul său El ne vindecă şi ne eliberează de tot ceea ce ne împiedică să iubim aşa cum El ne iubește (cf. In 13,34), aşa încât în noi, aşa cum spunea fericitul Carlo Acutis, să fie mereu „mai puţin eu pentru a lăsa spațiu lui Dumnezeu”.

Şi asta ne duce la al doilea punct: răspunsul nostru. De fapt, Tatăl din ceruri ne oferă sfințenia sa, dar nu ne-o impune. O seamănă în noi, ne face să-i simţim gustul şi să-i vedem frumusețea, dar după aceea aşteaptă răspunsul nostru. Ne lasă nouă libertatea de a urma inspiraţiile sale bune, de a ne lăsa implicați de proiectele sale, de a ne însuși sentimentele sale (cf. Dilexit nos, 179), punându-ne, aşa cum ne-a învățat El, în slujba celorlalți, cu o caritate tot mai universală, deschisă şi adresată tuturor, lumii întregi.

Toate aceste le vedem în viaţa sfinților, şi în timpul nostru. Să ne gândim, de exemplu, la sfântul Maximilian Kolbe, care la Auschwitz a cerut să ia locul unui tată de familie condamnat la moarte; sau la sfânta Tereza de Calcutta, care şi-a dedicat existenţa în slujba celor mai săraci dintre săraci; sau la sfântul episcop Oscar Romero, asasinat la altar pentru că a apărat drepturile celor din urmă împotriva samavolniciilor prepotenţilor. Şi astfel putem face lista atâtor sfinţi, a atâtora: cei pe care îi venerăm pe altare şi alţii, pe care mie îmi place să-i numesc sfinții „de la ușa vecină”, cei de toate zilele, ascunși, care duc înainte viaţa lor creştină zilnică. Fraților şi surorilor, această sfințenie ascunsă există în Biserică! Recunoaștem atâția fraţi şi surori plăsmuiți de Fericiri: săraci, blânzi, milostivi, înfometați şi însetați de dreptate, făcători de pace. Sunt persoane „pline de Dumnezeu”, incapabile să rămână indiferente faţă de nevoile aproapelui; sunt martori de drumuri luminoase, posibile şi pentru noi.

Acum să ne întrebăm: eu îi cer lui Dumnezeu, în rugăciune, darul unei vieți sfinte? Mă las condus de impulsurile bune pe care Duhul său le trezește în mine? Şi mă angajez personal să practic Fericirile din Evanghelie, în ambientele în care trăiesc?

Maria, Regina tuturor sfinților, să ne ajute să facem din viaţa noastră un drum de sfințenie.

______________

După Angelus

Iubiți fraţi şi surori,

Exprim apropierea mea de poporul din Ciad, îndeosebi de familiile victimelor atentatului terorist grav din urmă cu câteva zile, precum şi celor care au fost loviți de inundații. Şi cu privire la aceste catastrofe ambientale, să ne rugăm pentru populațiile din peninsula iberică, în special din comunitatea valenciană, năvălite de furtuna „DANA”: pentru răposați şi pentru cei dragi ai lor, şi pentru toate familiile vătămate. Domnul să-i susțină pe cei care suferă şi pe cei care duc ajutor. Apropierea noastră de poporul din Valencia.

Vă salut cu afect pe voi toţi, pelerini din diferite țări, familii, grupuri parohiale, asociații şi grupuri școlare. Îndeosebi credincioşii care provin din Rignac (Franţa).

Şi salut participanții la „Crosul Sfinților”, organizat de Fundația Misiuni Don Bosco. Dragi prieteni, şi anul acesta ne amintiţi că viaţa creştină este un cros, dar nu aşa cum aleargă lumea, nu! Este crosul unui inimi care iubește! Şi mulţumesc pentru sprijinul vostru la construirea unui centru sportiv în Ucraina.

Să ne rugăm pentru martirizata Ucraina, să ne rugăm pentru Palestina, Israel, Liban, Myanmar, Sudan, şi pentru toate popoarele care suferă datorită războaielor. Fraților şi surorilor, războiul este mereu o înfrângere, mereu! Şi este josnic, pentru că este triumful minciunii, al falsităţii: se caută interesul maxim pentru sine şi dauna maximă pentru adversar, călcând în picioare vieți umane, ambient, infrastructuri, totul; şi totul mascat de minciuni. Şi suferă cei nevinovați! Mă gândesc la cele 153 de femei şi copii masacraţi, în zilele trecute la Gaza.

Mâine va fi anuala Pomenire a tuturor credincioșilor răposați. Cine poate în aceste zile merge să se roage la mormântul propriilor persoane dragi. Şi eu mâine dimineață voi merge să celebrez Liturghia în Cimitero Laurentino din Roma. Să nu uităm asta: Euharistia este cea mai mare şi cea mai eficace rugăciune pentru sufletele răposaților.

Urez tuturor o sărbătoare frumoasă în compania sfinților. Vă salut pe voi toţi, salut tinerii Neprihănitei care sunt bravi! Şi vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Sărbătoare frumoasă! Poftă bună şi la revedere.

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu