La 9 mai 1950, data discursului istoric al lui Robert Schuman, care a propus un prim pas spre unitatea europeană cu instituirea Comunităţii cărbunelui şi oţelului, omul de stat francez nu şi-ar fi imaginat vreodată că multe din auspiciile prezentate de el, sau chiar numai sperate, se vor realiza în parte după 71 de ani, […]

La 9 mai 1950, data discursului istoric al lui Robert Schuman, care a propus un prim pas spre unitatea europeană cu instituirea Comunităţii cărbunelui şi oţelului, omul de stat francez nu şi-ar fi imaginat vreodată că multe din auspiciile prezentate de el, sau chiar numai sperate, se vor realiza în parte după 71 de ani, din păcate concomitent cu criza pandemică ce lovește de peste un an Europa şi întreaga lume. Pentru această Sărbătoare a Europei 2021, cardinalul Jean Claude Hollerich, preşedinte al COMECE, în interviul acordat la Vatican News, a subliniat că, în suferința pandemiei, Europa a descoperit că este realmente comunitate pentru obținerea unui obiectiv primar: aprovizionarea vaccinurilor.

În afară de asta, pentru această ocazie, trăită încă o dată în plină pandemie, Parlamentul, Consiliul şi COMECE au lansat propunerea unei conferințe care, cu diferite întâlniri, începând de la 9 mai, va asculta glasul cetățenilor, mai ales tinerii, şi le va permite să se exprime cu privire la viitorul Bătrânului Continent printr-o serie de discuții şi dezbateri.

Cardinal Hollerich, Europa celebrează sărbătoarea sa încă o dată într-un climat de suferinţă din cauza pandemiei de coronavirus, dar cu speranţa oferită de vaccinuri. Ce lectură dați despre acest an şi ce perspective vedeți pentru viitorul apropiat?

Cred că acum în Europa ştim ce este suferința, pentru că am experimentat-o. În prima fază a acestei pandemii Europa nu exista. Existau guvernele naţionale care acţionau, însă fără Europa. Această situaţie s-a schimbat. Avem un ajutor economic, avem colaborare între medici, avem o colaborare pentru vaccinuri. Europa este din nou prezentă. Așadar, sunt bucuros pentru asta, deoarece noi suferim toţi şi mă gândesc mai ales la Italia care, oricum, a suferit mult şi când privesc statisticile persoanelor răposate văd că, treptat, statisticile din Italia se apropie de cele din Marea Britanie (care a pornit tardiv în înfruntarea pandemiei, nr). Şi acest lucru face rău; cunosc despre Italia, am studiat în Italia, o iubesc şi această situaţie îmi face rău şi sper că ajutorul Uniunii Europene va putea da un nou impuls Italiei pentru o dezvoltare economică. Sper şi ca noi, care am primit ajutoare, să nu închidem mâinile noastre, menținând totul pentru noi, ci să ştim să împărtășim cu țările mai sărace, cu acele țări care acum sunt centrul pandemiei. Așadar, un spirit de solidaritate, un spirit de ajutor, de solidaritate şi în împărţirea egală a vaccinurilor, pentru că o pandemie nu se poate învinge numai într-un continent, ci toată lumea trebuie să învingă. Şi aceasta este marea provocare pe care noi trebuie s-o înfruntăm.

Eminență, faptul că, aşa cum aţi spus dumneavoastră, Europa s-a redescoperit mai comunitară, grație şi multelor invitații făcute de papa Francisc de a depăși naţionalismele, este un pas important şi pentru viitor?

Eu cred că da, pentru că noi am văzut oricum că Europa funcționează. Desigur, suntem foarte mulțumiți şi mândri că aparținem la o ţară anume. Şi trebuie să spun că, trăind în afara Europei, când aud diferitele imnuri naţionale, şi imnul italian, mă simt un pic italian, precum şi european. Şi acest lucru este frumos, însă acum trebuie să ne gândim la cei mai vulnerabili. Pandemia nu este numai o criză sanitară, ci şi o criză a întregii societăți. Există noile sărăcii, există oameni care nu știu cum să ducă înainte propria viaţă. În acest sens, trebuie să arătăm solidaritatea noastră. Țările bogate trebuie să arate solidaritatea lor țărilor mai sărace. Cred că, atunci când se vorbește de o Europă socială, şi acest lucru este foarte important. Am făcut primul pas la Porto şi este necesar ca această alegere să continue, pentru că nu putem face o Europă a celor „mari”, a banului, a economiei. Trebuie să facem şi Europa popoarelor şi, pentru aceasta, trebuie să privim problema socială.

Pentru Sărbătoarea Europei, continentul lansează o conferință care tinde să ceară cetățenilor săi ce tip de Uniune doresc. Ce valoare are această iniţiativă pentru Bisericile continentale?

Cred că este cu adevărat o oportunitate, o oportunitate pentru creştini: manifestarea lor, participarea la acest mare dialog, pentru că a existat mereu obiecția că Uniunea Europeană este prea îndepărtată de oameni şi că este o chestiune de intelectuali. Acum noi suntem invitați să dăm opiniile noastre, noi putem intra în discuții. Eu aş vrea cu toată inima mea ca toţi creştinii, catolicii şi alţii să se manifeste. Să intre în acest dialog pentru a face din Europa, din Uniune, un lucru un pic mai real pentru oameni.

De Giancarlo La Vella

(După VaticanNews, 9 mai 2021)

Traducere de  pr. dr. Mihai Pătrașcu