Postulatorul cauzei de canonizare a tânărului, Nicola Gori, la un an de la beatificare trasează un bilanţ al faimei de sfințenie a tânărului. Foarte iubit mai ales în America Latină, foarte căutat pe web, astăzi Biserica îl comemorează pe noul fericit. Este ziua lui Carlo Acutis, a comemorării sale liturgice care cade la aceeaşi dată […]

Postulatorul cauzei de canonizare a tânărului, Nicola Gori, la un an de la beatificare trasează un bilanţ al faimei de sfințenie a tânărului. Foarte iubit mai ales în America Latină, foarte căutat pe web, astăzi Biserica îl comemorează pe noul fericit.

Este ziua lui Carlo Acutis, a comemorării sale liturgice care cade la aceeaşi dată a nașterii sale pentru cer şi la două zile de la beatificarea petrecută la Assisi la 10 octombrie 2020. Atunci cardinalul Agostino Vallini, delegat pontifical pentru bazilicile „Sfântul Francisc” şi „Sfânta Maria a Îngerilor” din Assisi, a vorbit despre „viaţa luminoasă” a lui Carlo, „dăruită în întregime altora ca Pâinea Euharistică”. Euharistia, centrul vieţii sale tinere de cincisprezece ani, slujirea săracilor împreună cu pasiunea pentru web, aşa încât mulţi îl consideră patron al internetului, fac istoria fericitului plină de „lucruri din lume” dar cu un orizont clar, cel al veșniciei.

Astăzi la Assisi sunt multe inițiativele programate, cum este Liturghia la ora 18.00, prezidată de episcopul de Assisi-Nocera Umbra-Gualdo Tadino, monseniorul Domenico Sorrentino. Din noiembrie 2020 până în septembrie 2021, în Sanctuarul Despuierii, au fost aproape 117.000 de pelerini care au vizitat mormântul fericitului Carlo Acutis şi peste 100 de grupuri au cerut să asculte o cateheză despre viaţa tânărului.

 

Un tânăr care pune în criză

Nicola Gori, jurnalist de la L’Osservatore Romano, este şi postulatorul cauzei de canonizare. Întâlnirea cu Carlo a fost complet neprogramată şi întâmplătoare, născută din cererea de a scrie o biografie a sa. În „Un geniu al informaticii în cer” este portretul unei sfințenii zilnice, al unei familiarităţi profunde cu Isus şi Maria, al unei mărturii care evanghelizează.

În urmă cu un an beatificarea lui Carlo Acutis, la distanță de timp există ceva ce s-a schimbat? Ce a crescut?

Primul lucru care vine în minte, primul lucru evident, la un an de la beatificare, este faima de sfințenie crescândă. A existat o explozie după beatificare, o cerere din toată lumea pentru a-l cunoaște pe Carlo. Au venit cereri de peste tot, chiar din țările cele mai pierdute din Asia, din Pacific. Este incredibil cu acest tânăr este cu adevărat cunoscut prin internet, prin social network, fără să fi făcut nicio propagandă, fără nicio operă de difuzare şi asta uimește pentru că există semnalări de haruri foarte foarte numeroase. Vin încontinuu știri şi despre presupuse vindecări şi prin urmare încercăm să adunăm tot materialul posibil pentru că, după beatificare pentru a ajunge la canonizare, este nevoie de o minune atribuită mijlocirii lui Carlo.

Există o ţară în mod deosebit de unde au venit semnalări, care te-au impresionat mai mult decât altele?

Multe semnalări vin din America de Sud, din Argentina, din Brazilia, foarte multe semnalări vin din America Centrală, din Mexic. Este incredibil în America de Sud, este foarte foarte cunoscut.

Web-ului, pe care este foarte cunoscut, Carlo a dedicat parte a vieţii sale tinere. Se cunosc şi atâtea fraze ale lui difuzate pe internet cum ar fi „Euharistia este autostrada mea pentru cer” – aceste fraze scurte ajută, după părerea ta, să se răspândească mesajul său sau în schimb limitează profunzimea spiritualității sale?

Cred că frazele lui Carlo ajută cu siguranță la transmiterea mesajului său pentru că am văzut, în multe ocazii, fie grupuri de tineri fie şi păstori, episcopi şi preoţi care, atunci când fac referință la Carlo, amintesc aceste fraze şi sunt fraze cu efect precum: „Toţi se nasc ca originali şi mor ca fotocopii”. Sunt cuvinte care rămân imprimate în mintea persoanelor, este ceea ce duc cu ei după o întâlnire de reflecţie şi de dezbatere şi prin urmare cred că aceste fraze simple, sincere şi directe sunt cu adevărat un mod de a comunica mesajul lui Carlo.

Celălalt aspect este oricum profunzimea sa spirituală. În Puglia a fost o Via Crucis inspirată chiar din Carlo Acutis, este o trăsătură care, după părerea ta, se aprofundează?

Desigur, în mod absolut! Carlo avea multă iubire faţă de cele care odinioară erau numite „exerciții pioase”, precum Via Crucis sau recitarea Rozariului. Era foarte alipit de acest aspect al vieţii creştine şi prin urmare persoanele, parohiile, redescoperă această parte a lui Carlo şi o traduc în fapte. De fapt, iau inspirație, de exemplu, din devoțiunea sa faţă de Maria pentru a organiza rozarii, se inspiră din frazele sale, sau organizează întâlniri pentru a-i ajuta pe cei fără adăpost şi se inspiră din exemplul său. Carlo lua banii de buzunar şi îi dădea pentru săracii de la Opera Sfântul Francisc la Milano, acelaşi lucru îl fac atâția tineri care destinează o sumă de bani pentru săraci sau pentru a-i primi pe refugiaţi. Există un întreg crescendo de fapte şi de activități în cadrul parohiilor, al grupurilor de tineri care este foarte frumos pentru că astfel continuă opera lui Carlo, aici chiar şi astăzi.

„Un sfânt de la ușa vecină”, cum spunea papa Francisc…

Exact, deoarece Carlo este încă prezent, în Biserică se simte prezența sa. Mulţi ne povestesc că l-au visat, că au primit mesaje care sunt de fapt mereu aceleaşi şi se referă la Euharistie care trebuie pusă în centrul vieţii. Pare incredibil, în mai multe părţi ne sunt semnalate aceste experiențe care nu se pot verifica, însă mesajul este mereu acela, deci continuă încă să existe cu toate că a murit deja de câţiva ani, continuă opera sa, mesajul său, misiunea sa.

Personal ce te-a atras în Carlo Acutis? Ce anume îți rămâne? Şi ce anume te stimulează şi astăzi să investighezi asupra vieţii sale?

Esențialmente simplitatea, era un tânăr solar, sincer aşa cum era şi aşa cum era înăuntru, dar şi credinţa sa profundă. Era un tinerel care la 15 ani a avut o maturitate excepțională în experienţa credinţei, intensă, credea cu adevărat şi îl simţea pe Isus alături în fiecare zi. Asta este pentru noi o invitaţie de a reflecta, este o invitați de a redescoperi şi anumite valori pe care eventual societatea actuală le-a pierdut. Pare tocmai că providența l-a voit pe Carlo în acest moment precis pentru că există o necesitate extremă de un exemplu pentru noile generații. Este o figură care fascinează, trezește simpatie, însă dacă unul îl citește cu atenţie pune şi în criză, mult în criză, așadar Carlo are multe aspecte de ținut cont.

De Benedetta Capelli

(După Vatican News, 12 octombrie 2021)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu