Este necesară „o mobilizare generală, a Franţei, a Europei şi a întregii lumi” pentru a dezrădăcina terorismul, care să atingă siguranţa, politica şi religia şi să-i implice pe musulmani care „trebuie să facă parte din soluţie”, conform cardinalului Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, care a încredinţat unui interviu dat ziarului catolic francez La […]

Cardinal-ParolinEste necesară „o mobilizare generală, a Franţei, a Europei şi a întregii lumi” pentru a dezrădăcina terorismul, care să atingă siguranţa, politica şi religia şi să-i implice pe musulmani care „trebuie să facă parte din soluţie”, conform cardinalului Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, care a încredinţat unui interviu dat ziarului catolic francez La Croix consideraţiile sale după atentatele de vineri seara de la Paris. Apropiatul Jubileu, deschis adepţilor islamului, este oportun pentru că e necesar mai mult ca oricând o „ofensivă a milostivirii”. Intervenţiile militare din Siria, aşa cum stabileşte catehismul şi cum a reafirmat Papa, sunt posibile dacă reprezintă o legitimă apărare faţă de agresor, dar trebuie concepute în interiorul cadrului juridic internaţional.

După uimire, întreabă corespondentul la Roma al lui La Croix, Sébastien Maillard, cum trebuie reluată o viaţă normală în urma atentatelor?

„Aşa cum a spus Papa, nu există justificare pentru ceea ce s-a întâmplat. Va fi nevoie de timp pentru a reveni dintr-un şoc aşa de teribil. Sunt uimit de forţa de reacţie a autorităţilor din Franţa. Observ în populaţie o voinţă de a continua viaţa acolo unde teroriştii au încercat s-o întrerupă şi s-o strivească”, răspunde cardinalul din Veneto. „Ca reacţie, este nevoie de o mobilizare generală, a Franţei, a Europei şi a lumii întregi. O mobilizare a tuturor mijloacelor de securitate, a forţelor de poliţie şi de informaţie, pentru a dezrădăcina acest rău al terorismului. Dar şi o mobilizare care să adune toate resursele spirituale pentru a da un răspuns pozitiv răului. Aceasta trece de la educaţie la refuzarea urii. De la răspunsuri la tinerii care pleacă pentru jihad. Trebuie convocaţi toţi actorii, politici şi religioşi, din viaţa naţională şi internaţională. Trebuie într-adevăr de făcut un efort pentru a lupta şi a combate împreună. Fără această unire, această bătălie, foarte dură, nu va fi câştigată. Şi este necesar de implicat actorii musulmani. Trebuie să facă parte din soluţie”.

Siguranţa Papei pare mai ameninţată după aceste atacuri?

„Ceea ce s-a întâmplat în Franţa ilustrează, în mod şi mai evident, că nimeni nu se poate considera exclus de la terorism. Vaticanul poate să fie o ţintă din cauza semnificaţiei sale religioase. Se poate mări nivelul măsurilor de securitate în Vatican şi în împrejurimi. Dar nu ne vom lăsa paralizaţi de frică. Asta nu schimbă deci nimic din agenda Papei, care va continua”.

Papa Francisc, care evocă adesea un „al treilea război mondial pe bucăţi”, a considerat atacurile din 13 noiembrie ca una dintre aceste bucăţi: ce înseamnă?

„«Pe bucăţi» înseamnă că este vorba despre un război nedeclarat, asimetric. Un război în afara câmpurilor de bătălie, unde victimele sunt persoane nevinovate, tineri, adulţi, bătrâni. Al treilea război mondial pe bucăţi înseamnă a spune şi că se ignoră unde va avea loc următorul episod. Daesh a avertizat după Paris, în mod înspăimântător, că nu era decât un început. Este vorba pretutindeni de manifestări de terorism legate de fundamentalismul islamic”.

Papa a declarat la începutul raidurilor americane din Irak, în august 2014, că este „permis a-l opri pe agresorul nedrept”. Aceasta rămâne poziţia Sfântului Scaun cu privire la raidurile în desfăşurare în Siria, în timp ce Daesh vrea să le răzbune?

„Da, pentru că nu se poate tolera violenţa oarbă oricare ar fi motivul. Papa a citat Catehismul Bisericii Catolice conform căruia «Apărarea binelui comun cere ca să fie pus agresorul nedrept în stare de a nu dăuna. Deţinătorii legitimi ai autorităţii au dreptul de a folosi şi armele pentru a-i respinge pe agresorii comunităţii civile încredinţate responsabilităţii lor». Aceasta – comentează Parolin – corespunde apărării legitime a unui stat în interiorul său, care trebuie să-i protejeze pe cetăţenii săi şi să-i respingă pe terorişti. Cu ocazia unei intervenţii în străinătate, trebuie căutată legitimitatea prin organizaţiile pe care şi le-a dat comunitatea internaţională. Rolul nostru este să amintim aceste condiţii, nu să specificăm mijloacele pentru a-l opri pe agresor”.

În acest context de război, ce sens asumă apropiatul Jubileu al Milostivirii?

„În lumea sfâşiată de violenţă, este momentul potrivit pentru a lansa ofensiva milostivirii. Se poate înţelege că după atentate există sentimente de răzbunare, dar trebuie într-adevăr combătute. Papa vrea ca Jubileul să folosească persoanelor pentru a se întâlni, a se înţelege şi a depăşi ura”, explică secretarul de stat al Vaticanului. „După atentate, această finalitate iese întărită. Primim milostivirea lui Dumnezeu pentru a adopta această atitudine faţă de ceilalţi. Milostivirea este şi cel mai frumos nume al lui Dumnezeu pentru musulmani, care pot să fie implicaţi în acest An Sfânt, aşa cum l-a voit Papa”.

De Iacopo Scaramuzzi

(După Vatican Insider, 16 noiembrie 2015)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu