Războiul şi situația din Ucraina, incertitudinea economică, riscul de declasare, pierdere de elan şi respectiva căutare de identitate: toţi sunt factorii care au produs rezultatul votului european cu care alegătorii din cele 27 de țări UE au arătat fricile lor şi criticile lor faţă de o Europă care pare „prea tehnocrată, prea distantă, prea meticuloasă cu privire la anumite teme”. Monseniorul Antoine Hérouard, vicepreşedinte al Comisiei Conferințelor Episcopale din Uniunea Europeană (COMECE) şi arhiepiscop de Dijon, oferă o reflecţie despre post-vot, definind „de nemulțumire şi împotriva guvernelor în funcţie în multe țări” cel exprimat de cetățenii europeni.
O Europă solidară
COMECE trimite un semnal de încurajare celor aleşi, cerându-le să fie conștienți că „sunt în slujba întregii Europe şi nu numai că trebuie să apere unele interese particulare”. Construcția europeană, este punctul fundamental pentru episcopi, trebuie să fie o „construcție solidară care creează legături între țările membre, dar care pune Europa în mod special şi în mod original şi în raportul cu marile țări ale lumii”.
Datoria faţă de ceilalţi
Cel al europenilor, explică monseniorul Hérouard, este un apel de care trebuie ținut cont, exprimat cu un vot critic, care oricum face să rămână ca grup „mai numeros din Parlamentul european Partidul Popular European”. Așadar, luând în considerare cele petrecute, „rezultatul nu înseamnă că trebuie urmată logica unui anumit număr de partide definite de extremă dreaptă sau populiste”, ci înseamnă că „insatisfacţiile exprimate în alegeri trebuie să fie luate în considerare în exercitarea majorităţii care va rezulta prin alegerea principalilor lideri”. În faţa unui Parlament european care şi-a încheiat misiunea care, subliniază prelatul, în aceşti ani a reflectat un proces de „puternică descreştinare” a continentului european, Biserica este cea care aminteşte că „libertăţile individuale nu sunt fără limite”; că există „datorii ale unora faţă de ceilalți şi faţă de construirea unei societăți şi a unei Europe solidare, în care să fie un loc real pentru cei mai mici, pentru cei mai fragili, pentru cei care sunt în dificultăți de orice tip”; că trebuie înfruntată problema migrații, „în mod sincer, adevărat precum şi cu o anumită deschidere, deoarece nu este suficient a spune că Europa nu mai vrea migranţi”.
Valorile apărate de Biserică
În schimb, la ceea ce am asistat în parte, continuă arhiepiscopul de Dijon, este acțiunea unui guvern european care a „încercat să definească ceea ce unii au numit noi drepturi, dar care sunt mai mult o problemă de înmulțire a drepturilor individuale fără a ține cont de elementele de solidaritate necesare în cadrul societății”. COMECE, nemanifestând în niciun mod sprijin pentru o politică sau alta, reafirmă apoi că temele legate de tutelarea vieţii, a drepturilor muncitorilor, de ajutorul internațional reciproc şi de dezvoltarea țărilor mai sărace rămân valorile europene „încurajate de Biserică” şi care au de-a face cu „democrația, cu statul de drept, cu valori foarte diferite şi foarte ample, la care Papa Francisc a făcut referință adesea în numeroasele sale discursuri despre integrarea europeană”.
Europa în slujba cetăţenilor
Hérouard şi COMECE indică apoi urgenţa de a înfrunta problema ambientală, care adună neîncrederea din partea europenilor datorită schimbărilor pe care le poate cere, marcați şi de un înalt cost economic, şi invită Europa să se pună, prin decizii şi măsuri politice, în slujba cetățenilor, devenind aproape de preocupările lor, protejându-i şi nu concentrându-se asupra sieși. Europa care este de folos nu este aceea care apără „numai drepturile personale ale fiecăruia”, ci este aceea care construiește „o adevărată solidaritate între țări şi între cetățeni”, pentru că „proiectul european este un proiect de solidaritate, de unire, de comuniune într-un anumit sens” şi acest lucru nu trebuie uitat niciodată.
(După Vatican News, 10 iunie 2024)
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu