COMUNICAT COMUN

A XXIII-a reuniune ca Comitetului internaţional de legătură catolică-ebraică (ILC) s-a ţinut la Varşovia de la 4 la 7 aprilie 2016. Comitetul internațional de legătură catolică-ebraică, constituit în 1970, este organul oficial de legătură dintre Sfântul Scaun şi Comunitatea ebraică mondială, forul autoritar al dialogului continuu dintre Comisia Sfântului Scaun pentru Raporturile Religioase cu Ebraismul şi Comitetul Ebraic Internaţional pentru Consultaţiile Interreligioase (IJCIC). Reprezentanţi evrei şi catolici din cele cinci continente au luat parte la reuniunea, prezidată împreună de cardinalul Kurt Koch, preşedinte al Comisiei Sfântului Scaun pentru Raporturile Religioase cu Ebraismul, şi de domnul Martin Budd, Esq., preşedinte al Comitetului Ebraic Internaţional pentru Consultaţiile Interreligioase.

Această conferinţă a fost convocată într-un moment istoric semnificativ: Comitetul internațional de legătură catolică-ebraică, s-a format ca o consecinţă directă a Conciliului al II-lea din Vatican şi a documentului său profund inovator, Nostra aetate, a cărei a cincizecea aniversare a fost celebrată şi comemorată în fiecare parte a lumii; în acelaşi timp milioane de persoane din lume, inclusiv catolicii şi evreii din multe zone ale lumii, sunt puse în faţa provocărilor raporturilor interreligioase şi interculturale.

Polonia a fost un sediu potrivit pentru această întâlnire, deoarece ea a fost locul de realizare a câtorva dintre cele mai importante şi rodnice dezvoltări – din punctul de vedere al culturii fie catolice fie ebraice – şi, în secolul al XX-lea, teatru al câtorva dintre cele mai oribile evenimente din istoria mondială. Participanţii la reuniune, şi instituţiile pe care ei le reprezintă, sunt pe deplin conştienţi de tensiunea dinamică ce atinge aceşti doi poli opuşi şi de provocarea nobilă care rezultă pentru a dezvolta astăzi criterii de judecată construite pornind de la lecţiile din trecut. Ei sunt de asemenea conştienţi de cât de mult dinamicile politice contemporane influenţează direct asupra raporturilor catolicilor şi evreilor din Polonia şi din orice parte a lumii.

Conferinţa s-a deschis cu un eveniment public la care au participat autorităţile din ambele comunităţi ebraică şi catolică, conducătorii civili şi de guvern din Varşovia şi din Polonia, reprezentanţi ai Sfântului Scaun, ai Bisericii poloneze şi ai statului Israel. Fiecare dintre moderatorii întâlnirii, cardinalul Kurt Koch şi domnul Martin Budd, a ilustrat fie contextul istoric fie provocările care se prezintă astăzi: cardinalul Koch a subliniat că în cursul anilor unul dintre roadele binecuvântate ale acestor întâlniri ale ILC a fost dezvoltarea unei adevărate prietenii între participanţi şi a unui sentiment genuin de colaborare între comunităţile pe care ei le reprezintă; M. Budd a schiţat semnificaţia simbolică a întâlnirii în acest loc – Varşovia – cu istoria sa de durere, şi în acelaşi timp la cincizeci de ani de la declaraţia Nostra aetate, şi a circumstanţelor contemporane de provocări morale pentru comunităţile de credincioşi. Seara s-a încheiat cu o intervenţie a ambasadorului Israelului în Polonia; în numele lui Yad wa-Shem ambasadorul a acordat titlul postum de „Drepţi între naţiuni” pentru trei catolici polonezi, pentru că au salvat vieţi ebraice în timpul Shoah, întrupând astfel în modul cel mai nobil realizarea raporturilor catolico-ebraice.

Agenda dialogului, care se ţine la fiecare doi ani, a avut ca temă Celălalt în tradiţia ebraică şi catolică: refugiaţii în lumea de astăzi. Cu scopul de a furniza o bază religioasă şi academică discuţiilor succesive, şedinţele s-au deschis cu analize aprofundate ale izvoarelor tradiționale care se referă la Celălalt din punct de vedere fie ebraic fie catolic. Fiecare conferenţiar, în conformitate cu caracterul academic al intervenţiei sale, a recunoscut tensiunea dialectică dintre universalitate şi particularitate în cadrul fiecăreia dintre cele două tradiţii, subliniind importanţa şi integritatea morală care sunt componente esenţiale pentru a-l primi pe Celălalt după autoînţelegerea respectivelor tradiţii. Prezentările, şi discuţia care a urmat, au precizat că respectivele noastre Scripturi sacre ne furnizează un model de referinţă pentru a înfrunta problemele sociale urgente precum criza actuală a refugiaţilor. Ca răspuns la poruncile religioase ebraice şi creştine, conferinţa a tratat actuala criză a refugiaţilor care atinge o mare parte a Europei, recunoscând tensiunile dintre obligaţia de a-l iubi pe cel străin cu demnitatea sa ca fiind creat după chipul lui Dumnezeu, pe de o parte, şi, pe de altă parte, atenţia datorată siguranţei şi preocupării faţă de schimbare.

Chiar dacă ultimii cincizeci de ani au văzut o amplă deschidere fără precedent între cele două comunităţi ale noastre în multe locuri, nu în cele din urmă la nivel internaţional, totuşi în anii cei mai recenţi constatăm apariţia de dezvoltări problematice care ne privesc pe noi toţi. După ce am tratat modul în care respectivele noastre tradiţii ne încurajează să-i ajutăm pe ceilalţi, am examinat cum cele două comunităţi ale noastre se află actualmente în situaţia de a fi „alţii”. Antisemitismul în discursuri şi în fapte a reapărut în Europa şi în altă parte, în timp ce persecuţia creştinilor, în măsură însemnată în cea mai mare parte a Orientului Apropiat şi în parte în Africa, a ajuns la nivele care nu se vedeau de mult timp. Participanţii au subliniat că antisemitismul este o realitate care asumă multe forme, un pericol nu numai pentru evrei ci şi pentru idealurile democratice, şi că pentru a-l combate sunt necesare programe educative actualizate şi reînnoite. Ei au observat că persecuţia creştinilor a avut din an în an o creştere din 2012 până în 2015, recunoscând obligaţia de a aduce la cunoştinţa conştiinţei lumii această problemă şi responsabilitatea morală de a da glas celor care nu au glas.

Participanţii, ca recunoaştere a istoricităţii indiscutabile a Shoah şi a semnificaţiei sale, au vizitat lagărul de exterminare din Treblinka. În timpul ceremoniei de comemorare a victimelor, autorităţile au afirmat angajarea lor de a nu permite niciodată ca o astfel de tragedie să fie uitată, nici să permită ca în lume să se mai facă încă o dată o asemenea negarea a demnităţii fiecărei fiinţe umane, de orice rasă, religie sau popor ar aparţine. Vizita lor la o instituţie catolică de asistenţă socială şi la muzeul POLIN de istorie a poporului ebraic a scos în evidenţă rolul important dezvoltat de comunităţile ebraică şi catolică în viaţa poloneză contemporană. Conferinţa a scos în evidenţă experienţa poloneză de tranziţie de la comunism, cu reprimarea sa, la libertatea de reflecţie şi de exprimare a credinţei religioase într-o societate nouă.

În continuitate cu parcursul ILC în timpul celor 45 de ani de la instituirea sa, reprezentanţii au afirmat angajarea lor permanentă pentru un dialog deschis şi constructiv, ca model de înţelegere interreligioasă şi interculturală în lume, mai ales faţă de autorităţile religioase ale comunităţilor musulmane. Ei a reexprimat de asemenea propunea lor de a colabora pentru a înfrunta nevoile care apar în comunităţile lor oriunde s-ar afla, şi pentru a comunica mesajele lor transcendente unei lumi care are nevoie aşa de profundă de afirmaţiile genuine şi grijulii propuse de cele două tradiţii religioase.

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu