O nouă perioadă pentru diplomația Sfântului Scaun. O demarează Papa Francisc cu publicarea unui Document care stabilește în mod oficial reînnoirea Academiei Ecleziastice Pontificale, instituție care s-a născut în urmă cu peste trei secole şi care din totdeauna a desfășurat funcţia de a-i pregăti pe diplomaţii pontificali. Cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, care este şi protectorul Academiei Ecleziastice Pontificale, se opreşte cu mass-media vaticane asupra punctelor importante din această reformă. Şi exprimă dorința ca diplomația vaticană să fie cu curaj şi creativitate – aşa cum cere Papa – tot mai mult în slujba dialogului între popoare şi culturi.
Academia Ecleziastică Pontificală s-a născut în urmă cu peste trei sute de ani. Şi totuşi finalitățile sale fundamentale au rămas aceleaşi…
Da, la distanță de peste trei secole de la întemeierea sa, Academia Ecleziastică Pontificală continuă să formeze diplomați care sunt ochiul vigilent şi limpede al Succesorului lui Petru asupra Bisericii şi asupra lumii, angajați să-l reprezinte pe Papa cu un spirit misionar care nu are granițe. Ei nu numai că participă la dezbaterile internaționale, ci sunt chemaţi să interpreteze şi să propună, în linie cu viziunea creştină a Bisericii, soluții care să poată contribui la construirea unei lumi mai drepte şi fraterne.
Papa Francisc a dedicat mereu atenţie celor care sunt angajați în parcursul de formare în diplomația vaticană. Care sunt calitățile principale care conform Sfântului Părinte ar trebui să le aibă un bun diplomat al Sfântului Scaun?
În cursul întâlnirilor sale cu nunții apostolici şi observatorii permanenți, Papa Francisc a descris adesea pe diplomaţii pontificali ca „preoţi cu valizele în mână”, subliniind astfel caracterul pastoral, misionar şi universal al slujirii lor. Tocmai acest spirit de slujire evanghelizatoare l-a determinat pe Papa să reordoneze parcursul formativ pentru aceşti preoţi, cu intenția de a întări pregătirea lor şi a o adapta la provocărilor contemporane. O decizie care marchează un nou capitol în istoria diplomaţiei pontificale.
Iată, intrăm chiar în inima reformei. Care sunt noutățile cele mai semnificative? Care este spiritul care stă la baza acestei decizii a Papei?
Cu reforma, Academia se structurează ca un Institut de înaltă formare şi de cercetare în științele diplomatice, în linie cu viziunea inovatoare propusă de constituția apostolică Veritatis gaudium şi cu standardele internaționale ale studiilor universitare, îndeosebi cu „Procesul de la Bologna”, care a realizat o armonizare a diferitelor sisteme europene de instruire superioară. Academia Ecleziastică Pontificală va avea acum posibilitatea de a conferi grade academice de licență (echivalent cu Master Degree) şi doctorat (PhD), oferind studenților săi o formare care integrează discipline juridice, istorice, politologice, economice şi, desigur, competența specifică în științele diplomatice. Cu o viziune actualizată a parcursurilor universitare şi de cercetare, este vorba de o întoarcere la rădăcini, la întemeierea acestei Instituții care a trăit atâtea evenimente ale istoriei, adesea grele pentru Scaunul lui Petru. Şi în pofida adversităților evenimentelor Academia a rămas locul de formare în slujba Papilor.
În Document, Papa subliniază că reînnoirea nu se limitează la o abordare pur tehnică…
Desigur. Programele de învățământ vor fi, de fapt, strâns unite cu disciplinele ecleziastice, în aşa fel încât pregătirea preoţilor-studenți să unească domeniul diplomatic cu dimensiunea de comuniune a Bisericii şi să se dezvolte în armonie cu metoda de lucru a Curiei Romane, evanghelizarea şi acțiunea misionară a Bisericii. Şi apoi relația dintre Biserică şi societate, precum şi dialogul cu cultura contemporană, care sunt considerate elemente fundamentale pentru diplomația vaticană, care se face purtătoare de cuvânt a mesajului creştin în sediile internaționale. Şi pentru acest motiv – deşi Academia este inserată organic în structura Secretariatului de Stat – diferite Dicastere din Curia Romană vor fi implicate în formare şi în organismele colegiale ale Academiei.
Această reformă a avut o gestaţie lungă. Se poate spune că Papa lărgește acum orizontul acțiunii diplomaţiei Sfântului Scaun?
Papa Francisc cu acel „realism sănătos” care distinge acțiunea sa pastorală, nu se limitează să propună o reformă a formării diplomatice bazate exclusiv pe dobândirea de cunoștințe teoretice, ci invită la o pregătire care să răspundă la exigențele unei lumi aflate în evoluție continuă. În Document, Papa afirmă că „nu este suficient a se limita la dobândirea de cunoștințe teoretice, ci este necesar să se dezvolte o metodă de lucru şi un stil de viaţă care să permită să se înțeleagă profund dinamicele relațiilor internaționale”. Așadar, formare trebuie să se orienteze spre înțelegerea provocărilor concrete pe care o Biserică tot mai sinodală trebuie să le înfrunte. În această perspectivă, Papa pune accentul pe calități indispensabile pentru cel care este chemat să reprezinte Scaunul Apostolic în sediile internaționale: proximitatea, ascultarea atentă, mărturia, apropierea fraternă şi dialogul. De asemenea, curajul şi creativitatea. Aceste trăsături trebuie să fie însoțite de umilinţă şi de blândeţe, care constituie esența misiunii sacerdotale. Aceste virtuți sunt sufletul unei acțiuni diplomatice care are ca obiectiv binele comun, pacea şi promovarea libertății religioase.
Războiul din Ucraina, războiul din Gaza şi apoi multele, prea multele războaie uitate. Din păcate pare că diplomația, multilateralismul, nu mai au valoarea şi forţa de odinioară. O reformă ca aceasta cum se situează în contextul internațional în care ne aflăm?
Sfântul Părinte ne aminteşte că numai printr-un discernământ atent şi o observare atentă a realității aflate în schimbare continuă, este posibil să se atribuie semnificație evenimentelor globale şi să se propună acțiuni concrete. Așadar, diplomatul pontifical nu este numai un expert în tehnici de negociere, ci un martor de credinţă, angajat în depășirea barierelor culturale, politice şi ideologice, şi în construirea de punţi de pace şi de dreptate. Această abordare permite Bisericii să dezvolte parcursuri concrete pentru pace, pentru libertatea de religie a oricărui credincios şi pentru ordinea între naţiuni, având mereu în minte misiunea lui Cristos şi binele întregii omeniri. În acest orizont reînnoit, Academia Ecleziastică Pontificală devine nu numai un centru de excelență în științele diplomatice, ci şi o pepinieră de formatori care sunt chemaţi să ducă înainte diplomația Sfântului Scaun, cu un stil care să reflecte inima Evangheliei: dialog, reconciliere şi pace.
Care sunt auspiciile dumneavoastră pentru această reformă, pentru ceea ce se poate defini o adevărată nouă perioadă a diplomaţiei Sfântului Scaun?
Cu reforma, Papa Francisc dorește să actualizeze abordarea diplomaţiei Sfântului Scaun a provocărilor din lumea contemporană, răspunzând la necesităţile unui ambient diplomatic tot mai globalizat şi interconectat. Reforma tinde la întărirea legăturii între cercetare şi formarea academică a viitorilor diplomați pontificali cu provocările concrete pe care aceştia vor trebui să le înfrunte în misiunile lor în străinătate. Așadar auspiciul meu este nu numai ca să fie formați experți diplomatici, ci preoţi care, conștienți de misiunea universală a Bisericii, să poată răspunde cu competență, sensibilitate şi spirit evanghelic la provocările globale, ducând înainte viziunea Papei cu privire la diplomație ca instrument de pace, dreptate şi solidaritate între popoare.
De Alessandro Gisotti
(După Vatican News, 15 aprilie 2025)
Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu