Categorii

Papa impune pallium-ul patriarhului Pizzaballa

Papa Francisc a impus pallium-ul patriarhului de Ierusalim al latinilor, Giambattista Pizzaballa, în capela de la Casa Sfânta Marta, la 8.30, miercuri 28 octombrie, imediat înainte de audiența generală. Cu un rit simplu şi sobru, dar deosebit de simbolic, pontiful a recitat Pater noster împreună cu noul patriarh şi după aceea pentru a încredinţa misiunea sa Născătoarei de Dumnezeu au recitat Ave Maria.

Erau prezenți pr. Flavio Pace, sub-secretar al Congregației pentru Bisericile Orientale, şi, printre alţii, şi unii reprezentanţi ai Patriarhiei de Ierusalim a latinilor şi ai Ordinului Fraților Minori, la care aparține Pizzaballa.

Pallium-ul, care va distinge, în momentele mai solemne, slujirea mea în mijlocul vostru – a scris patriarhul în primul salut adresat credincioșilor din dieceza sa – să ne amintească faptul că am ales prin botez să luăm asupra noastră jugul lui Cristos, povara şi gloria crucii, care este iubire dăruită până la moarte şi dincolo de ea”.

„În urmă cu patru ani, la încheierea mandatului meu de custode al Țării Sfinte, Sfântul Părinte a voit să mă numească administrator apostolic al Patriarhiei de Ierusalim a latinilor”, aminteşte în scrisoarea adresată credincioșilor săi. „Atunci – destăinuieşte el – am voi să interpretez acea desemnare, care încă nu încetează să mă uimească şi să mă tulbure, în lumina verbului «a se întoarce»: ca discipolii din Emaus, şi eu m-am simţit invitat să mă întorc la Ierusalim pentru a relua drumul, a regăsi comunitatea, a intensifica angajarea. Şi când mă gândeam că mandatul meu la Ierusalim s-a încheiat – continuă el – mi-a sosit o nouă invitaţie a papei Francisc că mă vrea patriarh. Şi astfel mi se cerea de această dată să «rămân». Este verbul răbdării mature, al așteptării vigilente, al fidelității zilnice şi serioase, nu sentimentală şi trecătoare. Este înainte de toate invitaţia Domnului adresată apostolilor săi înainte de Înălțare: lor, încă dezorientați şi perplecși, tentați să plece pe drumul lor, sau să rezolve totul şi imediat, să forţeze parcă timpii lui Dumnezeu, Isus le spune: «Să staţi în cetate până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus» (Lc 24,49). Şi așadar rămân şi eu pentru a merge printre voi şi cu voi, în credinţă şi în speranţă”.

„Ne chinuiesc – relansează patriarhul – probleme vechi şi noi: politica respirației scurte şi incapabilă de viziune şi de curaj, o viaţă socială tot mai fragmentată şi divizată, o economie care ne sărăcește tot mai mult, şi în ultima vreme această pandemie, cu impunerea de ritmuri lente şi contrare vieţii cu care ne obişnuisem”. Însă, adaugă el, „mă gândesc şi la școlile noastre aflate în dificultăți tot mai mari, la comunitățile noastre ecleziale uneori aşa de fragile şi prin urmare la multele probleme dinăuntrul şi din afara noastră, pe care deja le cunoaștem. Însă toate acestea ne învaţă în mod dureros dar, sper, în mod eficient, că alţii trebuie să fie pașii şi ritmurile omului, dacă vrea să se salveze pe sine însuși şi lumea”.

(După L’Osservatore Romano, 28 octombrie 2020)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.