Categorii

Un cardinal în ţara islamului asiatic

O purpură în ţara islamică cea mai populată din lume. Un cardinal într-un ţinut, Indonezia, care reprezintă o ţară-cheie pentru cei peste 600 de milioane de musulmani care trăiesc „la Răsăritul Profetului”, e vorba de comunităţile islamice non-arabe, prezente în continentul asiatic de la Pakistan până în sud-est. Ignatius Suharyo Hardjoatmodja, arhiepiscop de Jakarta în vârstă de 69 de ani, investit cu bereta roşie în ultimul grup de 13 cardinali anunţat de papa Francisc, este foarte conştient de responsabilitatea care-l aşteaptă şi pe care numirea o scoate în evidenţă.

Indonezia este ţara islamului Nusantara, adică acea versiune specială a islamului care se trăieşte în arhipelagul indonezian, acolo unde valorile religioase s-au amestecat cu cultura şi tradiţia locală. A rezultat o formă şi o practică religioasă în care islamul este caracterizat de cultura întâlnirii, a dialogului şi a păcii, de construirea de relaţii amicale cu diferite culturi şi religii. În acest context Suharyo este un lider care, cu blândeţea sa, tonurile sale mereu clame, umilinţa sa, reprezintă un promotor tenace al pluralismului şi al armoniei interreligioase, tocmai în sintonie cu faţa originară a naţiunii.

Asupra acestor aspecte, şi în această operă, Suharyo exercită în ţară o conducere carismatică, având alături de el pe actualul preşedinte Joko Widodo, dar şi pe liderii celor mai mari organizaţii musulmane, Muhammadiyah şi Nadlatul Ulama. Împreună cu ei Suharyo a luat poziţie în mod deschis împotriva oricărei forme de radicalism şi de extremism islamic, care s-a evidenţiat în arhipelag în ultimii ani, susţinut şi de Statul Islamic (ISIS). Scopul arhiepiscopului, al instituţiilor politice, al liderilor musulmani este să retrezească în rândul cetăţenilor indonezieni un simţ de naţionalism şi de angajare faţă de valorila din Pancasila, „carta celor cinci principii” (credinţă în unicul şi singurul Dumnezeu; dreptate şi civilizaţie umană; unitatea Indoneziei; democraţie condusă de înţelepciunea interioară; dreptate socială pentru popor) care rămâne la baza convieţuirii naţionale.

Noul cardinal – o purpură care revine în arhipelag după aceea a iezuitului Julius Riyadi Darmaatmadja, retras din motive de vârstă în 2010 – este originar din zona Yogyakarta, oraş din insula Giava, care are un statut special: de fapt, este unica provincie indoneziană care are drept conducător civil şi administrativ un sultan, Hamengkubuwono al X-lea, care conduce o mini-teocraţie locală – excepţie instituţională în structura statală – de când tatăl său, în urmă cu jumătate de secol, a dat o contribuţie însemnată la lupta pentru independenţa de olandezi şi după aceea a acceptat să facă parte din Republica indoneziană. Yogyakarta eeste un oraş care are în ADN-ul său pluralismul religios şi convieţuirea armonioasă. În contextul acelei provincii sociale este fiziologic a împărtăşi studiul, lucrul, cultura, relaţiile umane cu persoane de altă credinţă şi cultură.

Poate că Suharyo la vârsta de 17 ani cu speranţe frumoase, în 1967, a văzut naţiunea scufundându-se sub dictatura generalului Mohammad Suharto şi a trăit ca preot şi ca paroh, în arhidieceza sa de Semarang, pe insula Giava, slujirea sa pastorală, primind suferinţa, provocările şi speranţele unei populaţii puse la încercare în anii oprimării. Chemat, după aceea, să conducă arhidieceza sa în slujirea episcopală în 1997 de Ioan Paul al II-lea, Suharyo a urmărit lupta de eliberare şi noua perioadă a democraţiei indoneziene într-un parcurs pe care l-a însoţit cu înţelepciune şi experienţă, amintind mereu o referinţă de neeliminat: Pancasila, acel pact originar de convieţuire şi stabilitate în naţiunea care, afirmă el la Vatican Insider, „are un suflet multicultural şi multireligios” care va folosi pentru a-l proteja de virusul extremismului care atacă celulele sănătoase ale islamului indonezian. Acel suflet, comunitatea catolică din arhipelag (crica 3% din cele 250 de milioane de cetăţeni, din care 85% musulmani) remarcă vajnic că îl are în piept, simţindu-se parte integrantă a naţiunii.

Chemat la conducerea arhidiecezei de Jakarta de Benedict al XVI-lea din 2010, Suharyo, amintind istoria şi originea a ceea ce el defineşte „miracolul Indoneziei”, afirmă că „creştinii sunt parte din el, încă de la început, cu orgoliu şi recunoştinţă, aşa încât în fiecare an celebrează o Euharistie specială pentru independenţa ţării”.

În această perspectivă astăzi, arhiepiscopul doreşte un efort comun al instituţiilor politice, al liderilor religioşi, al societăţii civile, al militarilor pentru a înfrânge orice tentativă de a otrăvi convieţuirea cu ideologii condimentate cu radicalism religios şi violenţă. Pentru aceasta a găsit o sintonie specială cu preşedintele indonezian Joko Widodo, originar tot din provincia sa, în acel district giavanez Yogyakarta. Şi a amintit de mai multe ori cât este de crucială contribuţia celor mai mari organizaţii din islamul indonezian în conducerea milioanelor de adepţi pe o cale de moderaţie, primire, respectare a demnităţii umane, departe de orice ură sau fanatism religios.

Este simptomatic că numirea lui Suharyo vine în timp ce arhidieceza sa de Jakarta celebrează „Anul înţelepciunii”: un timp, anul 2019, în care focusul este îndreptat mai ales spre problemele sociale şi spre modul de a le înfrunta şi a le trăi cu spiritul evanghelic, conform mesajului lui Cristos. În ultimii patru ani, a explicat neo-cardinalul de Jakarta, Biserica locală a încercat să insereze în planul pastoral o reflecţie specială cu privire la valorile filozofice ale Pancasila. O urgenţă simţită de Biserica catolică şi de alte organizaţii din societatea civilă, pentru „a contribui la binele comun al naţiunii”. Şi, în acest parcurs de sensibilizare, a fost prezentată figura papei Francisc ca „om al rugăciunii şi compasiunii, care arată iubirea şi umilinţa”, observând că această atitudine poate fi „un model bun pentru fiecare cetăţean care vrea să slujească persoanele în naţiune”.

De Paolo Affatato

(După Vatican Insider, 14 septembrie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.