Categorii

Shevchuk: „O vizită a papei ar putea face să înceteze armele în Ucraina orientală”

„O vizită a papei ar putea face să înceteze armele în Ucraina orientală”. Speranţa unei vizite a lui Francisc în ţara est-europeană, rănită de un război sângeros în Donbass care a provocat o „catastrofă umanitară şi ecologică”, a fost exprimată de arhiepiscopul major de Kiev-Halyč, Sviatoslav Shevchuk, care a trasat un bilanț al Sinodului Bisericii greco-catolice ucrainene început la 1 septembrie şi încheiat ieri la Roma.

Un eveniment de „comuniune” cu papa, cu vârfurile Sfântului Scaun şi ai Bisericii italiene şi între episcopii greco-catolici ucraineni răspândiţi în orice colţ al planetei: aşa descrie prelatul adunarea în timpul unei conferinţe în Sala Marconi din Palatul Pius, oferind un rezumat al lucrărilor desfăşurate care, începute de audienţa cu papa Francisc, au avut intervenţiile cardinalului secretar de stat, Pietro Parolin, a preşedintelui CEI, Gualtiero Bassetti, şi a vicarului papei pentru dieceza de Roma, Angelo De Donatis, numit recent administrator al exarhatului apostolic pentru catolicii ucraineni de rit bizantin din Italia. A „încoronat” cele zece zile şi vizita participanţilor la papa emerit Benedict al XVI-lea.

Vorbind ca „păstor” şi nu ca „diplomat” – aşa cum ţine el să clarifice – Shevchuk răspunde la întrebările jurnaliştilor prezenţi tratând tematici legate de actualitate: de la situaţia geopolitică din Ucraina, la „fractura” dintre patriarhiile de Moscova şi Constantinopol după acordare autocefaliei Bisericii ortodoxe ucrainene şi la recenta eliberare a prizonierilor ruşi şi ucraineni până la criza vocaţională.

Shevchuk face o fotografie a ţinutului său: „Suntem ţara cea mai săracă din Europa, lovită de război (cel din Donbass, nr) şi de o catastrofă umanitară care este cea mai mare după al doilea război mondial”, la care se adaugă o „catastrofă ecologică” într-un teritoriu care a pătimit consecinţele de la Chernobyl. Aşadar Ucraina acumulare de daune şi ameninţări la acele teme faţă de care papa Francisc a arătat din totdeauna mare sensibilitate: săraci, ambient, pace. Tocmai asta, afirmă el, ar putea „atrage” pe papa să viziteze naţiunea: „A opri un agresor ca Rusia nu este uşor, o soluţie militară nu există. Amintim cuvintele papei: «Cu războiul se pierde totul, cu pacea se câştigă totul». O vizită a papei ar putea face să înceteze armele în Ucraina orientală”.

Actualmente situaţia este dezastruoasă: „La graniţe se concentrează arme în cantităţi nemaivăzute vreodată”, evidenţiază Shevchuk, „vorbesc despre Crimeea şi despre graniţa occidentală a Rusiei. Asta înspăimântă ţările limitrofe: ţările baltice, Polonia şi alte ţări din Uniunea Europeană. Preocupă pentru că toate acestea pot izbucni dintr-un moment în altul”.

De fapt, şi Benedict al XVI-lea a exprimat „preocuparea sa faţă de militarizarea la graniţele Europei orientale” care „trezeşte amintirea războiului mondial”. Această precaritate de echilibre face deci dificilă organizarea unei vizite papale; însă ipoteza rămâne în picioare: „De fiecare dată când îl întâlnim pe papa amintim că Ucraina îl aşteaptă. Am discutat cu cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, despre ce condiţii trebuie să existe pentru a permite această vizită precum şi despre faptul de a lua în considerare sensibilitatea Bisericii de Moscova care este cea mai mare a ucrainenilor. Din partea noastră există deschiderea deplină şi încercăm să facem tot posibilul pentru ca în ţară să fie toate condiţiile necesare. Însă nu avem date”, spune arhiepiscopul major.

Cu privire la Moscova, Shevchuk răspunde la întrebările agenţiei Vatican Insider cu privire la raporturile cu patriarhia rusă după „schisma” de anul trecut cu patriarhia de Constantinopol: ce rol desfăşoară Biserica greco-catolică ucraineană în mijlocul acestei sfâşieri care a dus la ruperea comuniunii euharistice? Lucrează pentru reconciliere sau urmează la literă indicaţia papei Francisc care – încercând să neutralizeze tentaţiile conducătorilor ortodocşi de a utiliza Biserica catolică drept „parapet” – a spus el: „Bisericile catolice nu trebuie să se amestece în treburile interne ale Bisericii ortodoxe ruse, nici în treburile politice”?

„Noi suntem parte a papei, în comuniune cu Scaunul Apostolic”, reafirmă Sviatoslav Shevchuk. Şi comentează: „Fracturile din lumea ortodoxă sunt semnul lipsei unui centru care ar putea să fie în slujba unităţii. Dacă ruperea comuniunii este făcută din motive politice sau geopolitice atunci lipseşte ceva. Chiar ortodocşii afirmă asta… Misiunea noastră este de a fi martori ai comuniunii şi ea trebuie să prevaleze asupra discursurilor naţionaliste. Trebuie să trăim o convertire”.

Aceeaşi francheţe Shevchuk o foloseşte pentru a comenta schimbul de prizonieri între Rusia şi Ucraina petrecut în dimineaţa de sâmbătă 7 septembrie. La acest eveniment, interpretat de diferiţi analişti ca semnal de destindere între cele două ţări, a colaborat activ – deşi printre rânduri – Biserica greco-catolică ucraineană, dezvăluie prelatul: „Am colaborat la diferite niveluri pentru ca să se întâmple asta. Nu pot să dezvălui detalii cu privire la modul în care am mijlocit, dar am voit să oferim această lucrare pentru binele persoanelor. Suferim pentru cel care suferă, pentru cei care sunt prizonieri de război sau ostatici, pentru cel care este persecutat… Încă sunt peste o sută de persoane care aşteaptă să fie eliberate. Trebuie să afirmăm un principiu: viaţa umană nu poate să fie marfă a jocului politic. Nu este uman şi nu este creştin! Implorăm ca toţi prizonierii să se poată întoarce acasă, vrem pacea dar o pace justă nu o imitare a păcii. În politică se suferă de această «boală» de a imita procesele de pace, de a arăta ceva ce nu există. Dacă interesele economice şi jocurile politice devin mai importante decât viaţa umană atunci lumea şi democraţia sunt în pericol grav”.

În cursul conferinţei de presă, conducătorul Bisericii greco-catolice ucrainene – veche cunoştinţă a lui Jorge Mario Bergoglio din timpurile argentiniene – prezintă şi temele reieşite în timpul lucrărilor sinodale. Lucrări desfăşurate începând de la cuvintele papei Francisc care, în discursul adresat participanţilor, a amintit natura Sinodului: nu un parlament ci un eveniment eclezial sub „suflul Duhului Sfânt” unde se şi discută şi se ceartă.

Temă centrală a fost, întocmai, cea a „unităţii”, înainte de toate între diferiţii episcopi greco-catolici din cele cinci continente: „Episcopii din Brazilia sau din Canada au moduri diferite de a gândi. Episcopii din Ucraina care au cunoscut Biserica clandestină au o abordare diferită de episcopii din SUA. A pune totul în confruntare şi a crea unitate a fost foarte frumos…”.

Sinodul, adaugă prelatul, „în Biserica latină este perceput ca o descentralizare sănătoasă şi multora le este frică de faptul că este cale pentru fragmentare. În schimb la noi este instrument de construire a unităţii pentru toată Biserica”. Şi cea greco-catolică este o „Biserică globală, deschisă tuturor, şi nu regională”. Asta se reflectă şi în pastorala care, în iulie, la întâlnirea cu mitropoliţii greco-catolici ucraineni şi membrii Sinodului permanent, a cerut ca să fie tot mai „paradigmatică” şi mai puţin „programatică”. „Nu este posibil a formula decizii preconfecţionate aplicabile în toate circumstanţele”, spune Shevchuk, „viaţa pastorală în Ucraina este diferită de cea din Argentina şi din Australia. Sinodul nu poate să dea soluţii uşoare şi egale pentru toate. Este asemenea ceasurilor: urmăm aceeaşi oră în diferitele ţări din lume? Nu! Avem o simfonie pastorală, nu norme rigide, idei abstracte sau programe scrise la măsuţă, ci răspundem cu creativitate şi prospeţime pastorală”.

În zilele următoare arhiepiscopul Shevchuk şi alte vârfuri ale Bisericii greco-catolice ucrainene vor fi angajaţi, tot la Roma, la o întâlnire organizată de CCEE cu episcopii orientali catolici din Europa la care vor participa profesori, conducători de dicastere precum şi cardinalul Parolin. Se va discuta despre ecumenism şi despre modul de a fi „mai eficienţi pentru a răspunde la provocările din lumea modernă” în colaborare cu fraţii creştini care nu sunt în comuniune cu Roma.

De Salvatore Cernuzio

(După Vatican Insider, 11 septembrie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.