Categorii

Sfânta Liturghie cu ocazia aniversării a 200 de ani a Corpului Jandarmeriei din Cetatea Vaticanului (18 septembrie 2016)

liturghie-jandarmerieLecturile biblice din această duminică ne prezintă trei tipuri de persoană: exploatatorul, înşelătorul şi omul fidel.

Exploatatorul este cel despre care ne vorbeşte profetul Amos în prima lectură (cf. 8,4-7): este vorba despre o persoană cuprinsă de o formă maniacală de câştig, până acolo încât simte deranj şi nesuferire faţă de zilele liturgice de odihnă, pentru că frâng ritmul frenetic al comerţului. Singura sa divinitate este banul, iar acţiunea sa este dominată de fraudă şi de exploatare. Cei care suferă sunt mai ales cei săraci şi cei lipsiţi, reduşi la sclavie şi al căror preţ este egal cu acela al unei perechi de sandale (v. 6).

Din păcate este un tip uman care se regăseşte în orice epocă, şi astăzi există atâţia.

Înşelătorul este omul care nu are fidelitate. Metoda sa este să facă înşelătorii. Ne vorbeşte despre el Evanghelia cu parabola administratorului necinstit (cf. Lc 16,1-8). Cum a ajuns acest administrată până acolo încât să înşele, să fure de la stăpânul său? De la o zi la alta? Nu. Puţin câte puţin. Eventual dăruind într-o zi un bacşiş aici, în altă zi o mită acolo, şi astfel puţin câte puţin se ajunge la corupţie. În parabolă, stăpânul îl laudă pe administratorul necinstit pentru viclenia sa. Însă aceasta este o viclenie complet lumească şi puternic păcătoasă şi care face atâta rău! În schimb există o viclenie creştină, de a face lucrurile cu iscusinţă, dar nu cu spiritul lumii: a face lucrurile cinstit. Şi acest lucru este bun. Este ceea ce spune Isus când invită să fim înţelepţi ca şerpii şi simpli ca porumbeii: a pune împreună aceste două dimensiuni este un har al Duhului Sfânt, un har pe care trebuie să-l cerem. Şi astăzi există atâţia înşelători, corupţi din aceştia… Pe mine mă uimeşte să văd cum corupţia este răspândită peste tot.

Al treilea este omul fidel. Profilul omului fidel îl putem găsi în lectura a doua (cf. 1Tim 2,1-8). De fapt el este cel care-l urmează pe Isus, care s-a dat pe sine însuşi ca răscumpărare pentru toţi, a dat mărturia sa conform voinţei Tatălui (cf. v. 5-6). Omul fidel este un om al rugăciunii, în dublul sens că se roagă pentru alţii şi se încrede în rugăciunea celorlalţi pentru el, pentru a putea „o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi demnitatea” (v. 2). Omul fidel poate merge cu fruntea sus.

Şi Evanghelia ne vorbeşte despre omul fidel: unul care ştie că este fidel fie în lucrurile mici fie în cele mari (cf. Lc 16,10).

Cuvântul lui Dumnezeu ne conduce la o alegere finală: „Niciun servitor nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul, iar pe celălalt îl va dispreţui” (Lc 16,13). Înşelătorului îi place înşelăciunea şi urăşte onestitatea. Înşelătorului îi place mita, acordurile întunecate, acele acorduri care se fac în întuneric. Şi lucrul cel mai rău este că el crede că este cinstit. Înşelătorului îi plac banii, îi plac bogăţiile: bogăţiile sunt un idol. Pe el nu-l interesează – cum spune profetul – să-i calce în picioare pe cei săraci. Sunt cei care au marile „industrii ale muncii sclave”. Şi astăzi în lume munca sclavă este un stil de gestiune.

Iubiţi fraţi, voi care astăzi celebraţi misiunea voastră, care este misiunea voastră? Voi care astăzi celebraţi 200 de ani de slujire, şi împotriva înşelătoriei, împotriva înşelătorilor, împotriva exploatatorilor… Cu cuvintele sfântului Paul putem spune: „ca toţi oamenii să se mântuiască şi să ajungă la cunoaşterea adevărului” (1Tim 2,4). Misiunea voastră este evitarea de a se face lucrurile urâte ca exploatatorul şi înşelătorul. Misiunea voastră este de a apăra şi a promova onestitatea, şi de atâtea ori rău plătiţi. Eu vă mulţumesc pentru vocaţia voastră; vă mulţumesc pentru munca pe care o faceţi. Ştiu că de atâtea ori trebuie să luptaţi împotriva tentaţiilor celor care vor „să vă cumpere”, şi mă simt orgolios să ştiu că stilul vostru este să spuneţi: „Nu, în asta nu mă amestec”. Vă mulţumesc pentru această slujire de două secole şi îmi doresc pentru voi toţi ca societatea Statului Vatican, ca Sfântul Scaun, de la ultimul până la cel mai mare, să recunoască slujirea voastră, o slujire care păzeşte, o slujire care încearcă nu numai să facă în aşa fel ca lucrurile să meargă în modul corect, ci şi să facă asta cu caritate, cu duioşie, şi chiar riscând propria viaţă. Domnul să vă binecuvânteze pentru toate acestea. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.