Categorii

Poroshenko: războiul, alegerile, Bisericile

S-a ţinut ieri la Kiev o reuniune secretă a conducătorilor tuturor instituţiilor ucrainene legate de apărare şi de forţele armate. A fost făcut un bilanţ al celor 30 de zile de regim de război, proclamat de Poroshenko şi acum suspendat în aşteptarea evenimentelor.

Regimul de război în 10 regiuni de graniţă între Ucraina şi Rusia a fost introdus la 26 noiembrie, după incidentul din strâmtoarea Kerch din Marea Azov în care ruşii au sechestrat trei nave ucrainene, evaluat de autorităţile ucrainene ca un „act de agresiune de război directă”. Atât ruşii cât şi ucrainenii au concentrat trupe şi maşini de război în zonele de frontieră şi ucrainenii au denunţat pericolul de invazii maritime din partea navelor ruseşti.

Singura măsură restrictivă adevărată în ultima lună a fost, de fapt, reducerea intrărilor cetăţenilor ruşi între 16 şi 60 de ani în ţară. Au fost refuzate peste o mie de intrări, între care multe femei, după verificarea motivelor călătoriei. Această restricţie va fi prelungită pe timp nedeterminat prin decizia Consiliului de Securitate; controalele vor fi întărite ulterior în perioada sărbătorilor de început de an.

Preşedintele Poroshenko a declarat că el consideră oportun să se prelungească starea de război, dar s-a abţinut de la decizie pentru a nu ajunge la anularea alegerilor prezidenţiale din 31 martie; la sfârşitul lui decembrie ar trebui să înceapă oficial campania electorală. Suspendarea stării de război este datorată şi presiunii opoziţiilor, care îl acuză pe preşedinte că foloseşte ameninţările ruseşti pentru a-şi salva fotoliul. Şi cu poziţiile agresive anti-ruseşti din ultima lună, Poroshenko continuă să fie în nesiguranţă în sondaje.

Diferiţi exponenţi ai opoziţiilor cer mai degrabă o puternică acţiune diplomatică, pentru a-i elibera pe cei 24 de marinari arestaţi de ruşi, prizonieri ai unui joc politic mult mai mare decât ei. Poroshenko răspunde numai că măsurile excepţionale au permis să se pregătească pentru posibilele provocări ruseşti, care pe de altă parte denunţă la rândul lor acţiuni asemănătoare din partea ucraineană.

Autorităţile ucrainene continuă să avertizeze cu privire la o escalation războinică a ruşilor în timpul sărbătorilor de an nou, care conform diferitelor calendare durează practic trei săptămâni, până la Botez (Epifanie), 19 ianuarie. Citând şi surse americane, mulţi observatori la Kiev subliniază că demisia ministrului apărării american James Mattis ar permite ruşilor să acţioneze fără a provoca reacţii foarte hotărâte din partea SUA şi a celorlalte ţări occidentale. Tocmai preşedintele ucrainean în aceste zile repetă apelurile la Occident pentru ca să intensifice presiunile împotriva Rusiei, nelimitându-se numai la sancţiuni.

În ţară este evidentă oboseala populaţiei, după cinci ani de conflict „hibrid”, şi nu toţi susţin poziţiile radicale ale lui Poroshenko, care a folosit şi contrastul ecleziastic din Kiev, Constantinopol şi Moscova pentru a întări propriile poziţii. Conform sondajelor, partidul preşedintelui rămâne pironit la circa 11%, cedând în faţa celor conduşi de fostul-premier Yulia Timoshenko (21%) şi de actorul filo-rus Vladimir Zelinskij (14%). Peste 50% dintre cei intervievaţi, deşi în incertitudinea cu privire la vot, declară oricum că sunt contrari preşedintelui care-şi termină mandatul.

Mulţi consideră că dat fiind insuccesul relativ al „stării de război” pentru propriile succese politice, Poroshenko va folosi în mod şi mai explicit arma „ecleziastică” pentru a mări consensul. La 6 ianuarie, preşedintele îl va însoţi la Constantinopol pe noul mitropolit Epifanie de Kiev pentru a primi Tomos-ul de autocefalie de la patriarhul Bartolomeu, iar lunile de campanie electorală vor fi folosite în organizarea structurii noii Biserici, încercând să sustragă de la ruşi cel mai mare număr de biserici posibile.

De Vladimir Rozanskij

(După agenţia AsiaNews, 29 decembrie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.