Categorii

Pentru ca Biserica să fie o casă sigură

„Curajul victimelor ne-a ajutat să ducem înainte acest proiect”. În prezentarea întâlnirii despre „Protecţia minorilor în Biserică”, care se va desfăşura în Vatican din 21 până în 24 februarie, primul gând al cardinalului Blase J. Cupich a fost pentru victime. Tocmai de la ascultarea celor care – în pofida durerii propriilor răni fizice, psihologice şi spirituale – au avut curajul de a rupe tăcerea, porneşte această întâlnire puternic voită de papa pentru ca Biserica, începând de la păstorii săi, să conştientizeze propriile responsabilităţi, importanţa prevenirii şi ce anume trebuie să facă pentru ca ea să fie o casă sigură şi primitoare pentru toţi, în special pentru cei mai slabi.

S-a desfăşurat luni, 18 februarie, în Sala de Presă a Sfântului Scaun, conferinţa care a ilustrat pentru mass-media, programul, calendarul, conţinuturile şi obiectivele întâlnirii, la care se vor reuni împreună cu pontiful 190 de participanţi, între care preşedinţii Conferinţelor Episcopale din toată lumea, conducătorii Bisericilor orientale catolice, superiori ai ordinelor călugăreşti masculine şi feminine, conducători de dicasterii şi membrii ai Consiliului Cardinalilor.

Cu arhiepiscopul de Chicago, membru al comitetului de organizare a întâlnirii, la masa conferenţiarilor – coordonaţi de directorul ad interim al Sălii de Presă, Alessandro Gisotti – erau arhiepiscopul Charles J. Scicluna, secretar adjunct al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, membru şi el al comitetului; părintele Federico Lombardi, preşedinte al Fundaţiei Ratzinger, numit de papa Francisc moderator al întâlnirii; părintele Hans Zollner, preşedinte al Centrului pentru Protecţia Minorilor de la Universitatea Pontificală Gregoriana şi referent al comitetului de organizare; sora Bernadette Reis, asistent al directorului ad interim Gisotti.

Ascultarea victimelor, a subliniat cardinalul Cupich, este aşa de fundamentală pentru obţinerea obiectivelor întâlnirii încât pontiful a cerut în mod explicit episcopilor participanţi să se pregătească întâlnind în propriile ţări pe cei care au suferit drama abuzurilor. Şi unele din aceste mărturii vor fi aduse, în material video sau personal, în Aula nouă a Sinodului, pentru ca să poată fi împărtăşite şi să mărească în toţi conştiinţa. Fundamentală, a adăugat cardinalul, implicarea directă a papei în pregătirea şi în realizarea acestui proiect: s-a ocupat de detalii şi a insistat pentru ca atenţia să fie îndreptată asupra abuzurilor faţă de copii. Fără a mai socoti că va urmări zi de zi evoluţia a ceea ce nu va fi un simpozion sau o conferinţă, ci în mod esenţial o întâlnire de păstori. Păstori care, a explicat monseniorul Scicluna, vor încerca să înţeleagă ce este de făcut în aşa fel încât Biserica să fie pentru toţi acel loc sigur care trebuie să fie. Şi vor face asta în confruntare şi în rugăciune pentru că, a spus arhiepiscopul de Malta, „noi nu suntem în stare să acţionăm singuri: turma nu este a noastră”.

Tocmai monseniorul Scicluna a explicat faptul că întâlnirea se va împărţi pe trei mari teme: „Responsabilitate” (responsabilităţile episcopilor în faţa constatării abuzurilor); „Accountability” (adică: structuri, proceduri şi metode care permit de a stabili cui trebuie dat cont de anumite responsabilităţi) şi „Transparenţă”. Şi tocmai cu referinţă la acest al treilea punct prelatul a mulţumit în mod expres mass-mediei pentru ceea ce s-au angajat în a aduce la iveală faptele teribile petrecute şi delictele comise în cursul anilor.

O transparenţă care se va reflecta şi în organizarea întâlnirii înseşi, pentru care, a explicat părintele Lombardi, sunt prevăzute o amplă acoperire informativă (cu transmisii în direct şi briefing zilnice) şi deschiderea unui sit dedicat în reţea (www.pbc2019.org). Părintele Lombardi a ilustrat programul, explicând că în fiecare zi în Aula nouă a Sinodului, vor fi două sesiuni – una înainte de amiază şi una după amiază – cu prezentarea a trei conferinţe (două înainte de amiază şi una după amiază), confruntarea în aulă cu întrebări şi răspunsuri ale conferenţiarilor şi confruntări de grup organizate după unsprezece unităţi de lucru împărţite pe zone lingvistice (4 engleze, 3 italiene, 2 spaniole şi 2 franceze).

Joi, 21 februarie, lucrările vor fi deschise de un salut introductiv al papei Francisc care va ţine după aceea – duminică, 24 februarie, în Sala Regia din Palatul Apostolic – discursul conclusiv. Sala Regia va găzdui momentele finale ale întâlnirii: seara de sâmbătă, 23 februarie, o liturgie penitenţială şi, ziua următoare, Liturghia. Conferinţele vor fi încredinţate în ordine cardinalului Luis Antonio Tagle, arhiepiscopului Charles Jude Scicluna, cardinalilor Rubén Salazar Gómez, Oswald Gracias şi Blase Joseph Cupich, lui Linda Ghisoni, subsecretar pentru secţiunea laici din Dicasterul pentru Laici, Familie şi Viaţă, sorei Veronica Openibo, din Consiliul de conducere al Uniunii Internţionale a Superioarelor Majore, cardinalului Reinhard Marx şi jurnalistei Valentina Alazraki.

Comitetul de organizare, a adăugat părintele Lombardi, va întâlni, înainte de ziua de joi, şi reprezentanţii grupurilor şi asociaţiilor de victime care au venit pentru această ocazie la Roma: este un semnal ulterior de atenţie şi de ascultare cu care, de altfel, s-a unit însuşi iezuitul moderator, care s-a declarat disponibil să primească mesaje şi comunicare de la fiecare persoană sau asociaţii în timpul întregului arc al întâlnirii.

În aceeaşi atenţia s-a aplicat, a explicat părintele Zollner în intervenţia sa, şi adunarea chestionarelor despre tema abuzurilor care au fost distribuite tuturor Conferinţelor Episcopale. 89% din contacte au furnizat un răspuns şi acum toate răspunsurile au fost încredinţate Centrului pentru Tutelarea Minorilor de la Gregoriana care le evaluează. Vor fi preţioase pentru a ajunge la un cadru adevărat al situaţiei în Biserică şi pentru a planifica măsuri de răspuns locale şi globale.

(După L’Osservatore Romano, 18-19 februarie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.