Categorii

Pentru a fi puternică Europa să fie unită şi solidară

Visul lui Robert Schuman şi al părinţilor fondatori ai Europei este încă viu şi poate ajuta popoarele europene să depășească criza provocată de pandemie, întărind fundamentele solidarității. În ajunul lui Europa Day, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu L’Osservatore Romano şi Vatican News despre marile teme ale momentului, de la angajarea de a găsi un vaccin împotriva lui covid-19 la măsurile pentru a susține economia continentală. Von der Leyen se opreşte şi asupra apelurilor papei Francisc pentru unitatea popoarelor europene împotriva egoismelor naţionaliste şi asupra rolului pe care Uniunea Europeană poate să-l aibă la nivel internațional după sfârşitul pandemiei.

Preşedinte Ursula von der Leyen, la câteva luni de la alegerea dumneavoastră în fruntea Comisiei Europene trebuie să înfruntați o criză fără precedent pentru Europa. Cum trăiți, personal, acest moment dificil?

Criza actuală ne pune pe toţi la încercare până la extrem. De două luni petrec cea mai mare a timpului la Berlaymont, edificiul care găzduiește Comisia la Bruxelles. Din cauza riscului de infectare, actualmente există numai un grup restrâns de circa doisprezece colaboratori care lucrează acolo. Vorbesc comisarilor în fiecare zi via video, chiar dacă ne aflăm în acelaşi edificiu. Şi uneori reușesc să merg la alergare în vreun loc verde. Este ceea ce are nevoie sufletul. În afară de asta, în fiecare seară vorbesc via video cu soțul meu şi cu copiii mei mari. Sunt fericită că toţi se simt bine. Mă gândesc şi la numeroasele familii care nu sunt aşa de norocoase şi care trebuie să se preocupe mult pentru cei dragi ai lor. Actualmente atâtea persoane sunt constrânse să rămână acasă. Eu am posibilitatea de a face multe. Acest lucru mă ajută.

La 9 mai vom celebra Ziua Europeană. Ce semnificație poate avea, astăzi, pentru cetățenii europeni, care se află în mijlocul celei mai grave crize de la al doilea război mondial?

Uniunea Europeană a schimbat foarte bine destinul continentului nostru. S-a născut din cenușa unei crize care a devastat continentul. Şi în timpuri de criză ca acela pe care-l trăim putem să-i apreciem adevărata valoare. Pentru părinţii mei Europa însemna pace. Pentru generația mea este libertate şi stat de drept. Pentru generația copiilor mei înseamnă viitor şi deschidere la lume. Uneori considerăm Europa sigură. Uităm ce bun prețios este a trăi în prosperitate economică, în coeziune socială, în respectarea drepturilor umane. Ca pentru libertate şi sănătate, le apreciem adevărata valoare numai atunci când ne temem să le pierdem. Actuala pandemie ne aminteşte asta în mod dureros. Aşa cum a spus Alcide De Gasperi: „Numai dacă vom fi uniţi vom fi puternici, numai dacă vom fi puternici vom fi liberi”. Trebuie să continuăm să lucrăm pentru o Europă mai apropiată, mai unită. Anul acesta Sărbătoarea Europei va fi un pic diferită. Însă îmi doresc ca oricum să poată fi un moment de celebrare pentru toţi europenii, de celebrare a prieteniei, a unității şi a solidarității între țări şi persoane.

În acest moment al pandemiei, papa Francisc a îndemnat de mai multe ori Europa să se întoarcă la visul părinţilor fondatori, un vis de solidaritate şi de pace. Este posibil de realizat acest vis? Cum poate fi făcut el concret?

La 9 mai vom celebra a șaptezecea aniversare a declarației lui Robert Schuman, care a devenit după aceea punctul de plecare a drumului nostru spre Uniunea Europeană. Declarația lui Schuman a schimbat destinul continentului nostru. Cererile sale ale unei Europe unite şi solidare sunt mai valabile ca oricând. Astăzi nu văd tribut mai bun pentru cuvintele lui Schuman decât solidaritatea între țările Uniunii Europene. Medicii şi infirmierii români şi norvegieni care au mers la Bergamo pentru a-i asista pe bolnavi, Germania care a pus la dispoziție locurile sale de terapie intensivă pacienților care proveneau din Italia, Franţa, Olanda şi Republica Cehă care au trimis măști în Spania. Şocul coronavirusului conține şi un mesaj salutar în sens larg: cel care se priveşte numai pe sine însuși, nu merge departe. Numai împreună putem depăși crize importante, conflicte şi reforme. Acest lucru este valabil şi pentru planul de recuperare sau pentru Uniunea noastră Europeană. Trebuie să fie puternic şi să traseze cu marcaje ample drumul Europei spre viitor. Lupt pentru o Europă bazată pe solidaritate, care să îmbrăţişeze cu curaj oportunitățile verzi şi digitale şi care să fie mai solid pregătită pentru crize viitoare.

Pandemia scoate la iveală noi egoisme naţionaliste. Şi papa Francisc a dat alarma cu privire la asta. Dumneavoastră vă temeți că popoarele europene se pot îndepărta de instituţiile lor la nivel continental? Ce pot să facă liderii europeni pentru a evita să se întâmple asta?

Trebuie să fim vigilenți. Însă aşa cum vedem, guvernele naţionaliste din lume nu au răspunsuri de dat într-o pandemie care nu ştie de granițe, religii sau culoare a pielii. La începutul crizei unele state membre ale Uniunii Europene au simţit instinctul de a se închide în ele însele şi să adopte măsuri în mod izolat. Însă la sfârşit toate acestea n-au rezultat eficiente şi au creat probleme. Astfel guvernele şi-au amintit repede că putem să-i protejăm pe cetățenii noştri numai dacă lucrăm împreună, dacă ne ajutăm reciproc şi împărtășim. Împreună, în Uniunea Europeană am adoptat sute de măsuri pentru a asigura ca spitalele din Italia sau din Spania să poată dispune de instrumentele de care aveau nevoie, ca bunuri esențiale cum sunt medicamentele şi alimentele să ajungă în farmacii şi în magazine în timpuri rapide, ca lucrătorii din zonele de graniță să poată trece granița pentru a ajunge la locul de muncă şi ca persoanele să mențină angajarea lor. A acționa concret pentru a proteja sănătatea şi locurile de muncă ale persoanelor: asta e ceea ce trebuie să continuăm să facem.

În timpul crizei financiare din 2012, Mario Draghi, în acel timp preşedinte al Băncii Centrale Europene, a susținut că euro trebuia să fie protejat cu orice preț. „Whatever it takes” (Tot necesarul), a spus el. După părerea dumneavoastră, Uniunea Europeană este pregătită astăzi să facă „tot necesarul” pentru a salva economia continentului?

Vom face tot posibilul pentru a menține locurile de muncă ale persoanelor şi pentru a susține firmele amenințate de prăbușirea activităţii economice. Deja am adoptat multe măsuri de sprijin. Am modificat normele cu privire la ajutoarele statale pentru a permite guvernelor să ajute firmele care sunt în dificultate din cauza crizei. Recurgem la flexibilitatea deplină a regulilor noastre de bilanţ pentru a permite guvernelor să contrasteze criza. Până acum Uniunea Europeană a mobilizat peste trei miliarde de euro pentru a susține persoanele, firmele şi economia din statele noastre membre. Este răspunsul economic cel mai impunător din lume. Numai pentru a vă da un exemplu tangibil: Uniunea Europeană va ajuta persoanele să mențină angajarea susținând munca în orar redus. Punem la dispoziție o sută de miliarde de euro pentru acest model, asemenea casei de integrare. Acum trebuie să concordăm un plan de recuperare, construit pe un bilanţ european solid, care să permită economiilor noastre să repornească. Sunt sigură că toate guvernele din Uniunea Europeană înțeleg entitatea provocării şi că vom fi la înălțimea misiunii.

După această criză, ce rol va putea desfășura Europa la nivel internațional? Ce aspect va avea multilateralismul după actuala criză, după părerea dumneavoastră?

Acest virus arată cât este de interconectată lumea. Ne aflăm în faţa unei pandemii globale şi unicul mod pentru a înfrânge virusul este prin cooperare internațională şi solidaritate. Tocmai acesta a fost scopul evenimentului pentru adunarea de fonduri „Coronavirus Global Response” pe care l-am convocat la 4 mai, împreună cu numeroase guverne din Uniunea Europeană şi cu alți parteneri. Peste cincizeci de șefi de stat şi de guvern, organizaţii sanitare şi întreprinzători din toată lumea s-au unit cu noi pentru a aduna fonduri şi a porni o muncă fără precedent cu privire la vaccinuri şi terapii împotriva coronavirusului. Am adunat 7,4 miliarde de euro, din care peste jumătate din Uniunea Europeană şi guvernele sale. Şi am reunit sub acelaşi acoperiș organizaţii globale care lucrează pentru a dezvolta vaccinuri, terapii şi mijloace diagnostice şi pentru a le face disponibile, la preţuri abordabile, în toată lumea. Succesul evenimentului ne-a demonstrat încă o dată forţa lucrării împreună.

De Alessandro Gisotti

(După L’Osservatore Romano, 9 mai 2020)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Link: https://www.vaticannews.va/it/osservatoreromano/news/2020-05/per-essere-forte-l-europa-sia-unita-e-solidale.html

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.