Categorii

Parolin în Liban pentru Ziua universală de post şi rugăciune: „Împreună vom reconstrui Beirutul”

„Împreună vom reconstrui Beirutul!”. Este promisiunea unei angajări aceea pe care cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, a garantat-o poporului din Liban răscolit de explozia în port care a avut loc exact cu o lună în urmă şi care a ucis circa 220 de persoane, rănind alte 6 mii. Cardinalul a ajuns cu seară înainte în „Ţara Cedrilor” pentru a-l reprezenta pe papa la Ziua universală de post şi rugăciune pentru Liban pe care papa Francisc a convocat-o miercurea trecută, cu un anunț neprogramat la sfârşitul primei audiențe generale post-pandemie cu prezența credincioșilor, după ce a sărutat şi a binecuvântat un steag libanez purtat de un preot în Curtea „Sfântul Damasus”.

Primit la aeroportul „Rafiq Hariri” din Beirut de ministrul de externe al guvernului provizoriu, Charbel Wehbe, şi de alte autorități şi reprezentanţi religioși între care nunțiul, monseniorul Joseph Spiteri, cardinalul Parolin a celebrat seara liturghia în sanctuarul din Harissa, Stăpâna Noastră a Libanului. Un moment emoționant într-unul din locurile de profundă devoțiune din ţară, aglomerat în mare parte de tineri. Cei care cer mai mult decât oricine schimbări pentru viitorul țării şi ale căror dureri şi speranțe cardinalul a voit să le împărtăşească. „Libanezii de orice credinţă, etnice şi apartenență vor reconstrui ţara lor, cu ajutorul prietenilor şi cu spiritul de înțelegere, dialog şi conviețuire care i-a distins mereu”, au fost primele sale cuvinte în timpul celebrării. „Este adevărat că libanezii trăiesc momente de suferinţă. Sunt descurajați, epuizați şi frustrați”, a admis cardinalul, prezentând, în afară de explozie, şi „criza economică, socială şi politică” ce se cuibărește în ţară, „pandemia de coronavirus care a agravat situația”, mizeria teribilă. Însă Domnul invită la speranţă: Beirut va învia din cenușa sa cu dialogul şi solidaritatea, cu „o nouă abordare a gestionării lui res publica”, având „o atenţie deosebită faţă de bunul comun care se bazează pe respectarea legilor, a obligațiilor, a transparenței şi a responsabilității colective”, a spus Parolin, rugând-o pe Sfânta Fecioară Maria pentru ca să răspândească „mireasma convieţuirii în toate regiunea din Orientul Mijlociu”.

Vizita secretarului de stat a continuat după aceea în Marea Moschee a lui Muhammad al-Amin, cunoscută şi ca Moscheea Albastră, unde cardinalul s-a oprit câteva clipe cu jurnaliștii care întrebau despre o posibilă vizită a papei Francisc în Liban, după aceea a lui Benedict al XVI-lea în 2012: „Sfântul Părinte este pregătit dacă o vor permite condițiile”, a răspuns el. După aceea a voit să ajungă la catedrala greco-ortodoxă şi la catedrala melchită a romanilor.

Între momentele culminante ale călătorii, întâlnirea în catedrala maronită „Sfântul Gheorghe” al arhieparhiei de Beirut unde Paroli a întâlnit liderii religioși musulmani şi creştini din ţară. L-au primit în această bijuterie din secolul al XIX-lea, inspirată de bazilica „Santa Maria Maggiore” din Roma, patriarhul de Antiohia al maroniţilor, cardinalul Béchara Boutros Raï, împreună cu arhiepiscopul maronit de Beirut, monseniorul Paul Abdel Sater, şi episcopii catolici melchiţi, caldeean, siriac, armean şi latin. Prezenți şi câţiva preoţi, parohi, călugări, surori, toţi cu mască. Împreună s-au rugat pentru oraș şi pentru victimele exploziei „teribile şi tragice care a sfâșiat rapid inima orașului”.

În sala catedralei, în faţa episcopilor, şeicilor, imamilor şi altor lideri religioși, cardinalul a voit să reafirme apropierea reală, concretă, a pontifului: „Vin în orașul vostru istoric pentru a exprima apropierea Bisericii catolice din toată lumea. Papa Francisc mi-a cerut să vin ca să vă întâlnesc după ce a lansat apelul său pentru «rugăciune, post şi solidaritate cu Beirut» şi cu Libanul. Răspunsul la apelul papei a fost imediat, şi a ajuns din atâtea țări diferite, din toate continentele”.

Este demonstrarea că: „Libanul nu este singur”, a spus Parolin. „Noi vă susținem în tăcere şi cu solidaritate pentru a vă exprima iubirea noastră. Libanul nu va fi lăsat singur. Libanul are nevoie de lume, însă lumea are nevoie de experienţa unică a Libanului, a solidarității şi a libertății pe care o reprezintă Libanul. Împreună vom reconstrui Beirutul”. „Alături de voi – a adăugat el – găsim curajul de a striga împreună: «Ajunge». Suferința noastră poate să ne ajute să purificăm intențiile noastre şi să întărim determinarea noastră de a trăi împreună în pace şi demnitate, de a lupta pentru un guvern mai bun care să favorizeze responsabilitatea şi transparența. Împreună putem să învingem violențele şi orice formă de autoritarism, promovând o trăire cetăţenească inclusivă bazată pe respectarea drepturilor şi obligațiilor fundamentale”. Liderilor religioși şi reprezentanților diferitelor organizaţii religioase şi ai societății civile cardinalul le-a cerut să „nu abandoneze pe nimeni în aceste circumstanțe tragice”: „Fie ca să puteți continua să oferiți un exemplu de solidaritate sinceră, fideli faţă de tradiția libaneză de rezilienţă, creativitate şi sprijin reciproc”. De aici promisiunea: „Împreună vom reconstrui Beirutul!”.

Vineri dimineața la 10.00, premierul Vaticanului a fost primit în Palatul Prezidenţial Baabda, pentru un colocviu rezervat cu preşedintele libanez, generalul Michel Aoun. Șeful de stat, catolic, a anunțat că el şi familia sa vor participa la Ziua de rugăciune convocată de papa cu o rugăciune specială după-amiază în capela din Palatul Prezidenţial. După aceea, aşa cum afirmă o notă a președinției, a asigurat că investigaţiile cu privire la tragedia din 4 august „sunt în desfăşurare” şi că „va fi făcută dreptate cu privire la toţi responsabilii sau cei neglijenţi”: „Acesta este dreptul libanezilor care au fost uniţi de dezastru şi adunaţi de speranţă”.

La rândul său, Parolin i-a transmis lui Aoun un mesaj de solidaritate al papei: „Libanul n-a fost niciodată singur în această circumstanță dureroasă pentru că poate să se bazeze mereu pe sprijinul Sfântului Scaun şi pe solidaritatea internațională”, se citește în notă. Centenarul Libanului ca stat „a dat un model de urmat ca formulă de unire între creştini şi musulmani care cere un mare echilibru între diferenţe şi diversități, în pofida numeroaselor crize pe care le-a depășit, însă poporul său a găsit mereu în el însuși izvoarele forței sale pentru a ieşi din crize şi a merge înainte”. „Lumea de astăzi – continuă mesajul – are nevoie de un exemplu şi de oameni care să mărturisească faptul că este posibil a trăi împreună şi acest lucru este ceva necesar şi urgent, mai ales după căderea zidului din Berlin. Voi ca libanezi, creştini şi musulmani, dați acest mesaj lumii, pentru că îl întrupați, fără a intra în conflicte regionale şi mondiale”.

Imediat după colocviul cu preşedintele, Parolin a mers la locul devastat din port pentru a trăi un moment de reculegere în faţa Statuii Emigrantului. După-amiază, când s-a terminat prânzul în sediul patriarhal din Bkerké, este programată vizita la spitalele distruse din Ashrafieh şi întâlnirea cu victimele exploziei, îndeosebi în districtul Karantine (numit astfel pentru că marinarii petreceau acolo un timp de carantină), zonă de lângă aeroport, dintre cele mai vătămate. Este prevăzută şi o oprire la biserica monahilor Baladiti, după aceea cardinalul va merge spre aeroport pentru a se întoarce la Roma.

De Salvatore Cernuzio

(După Vatican Insider, 4 septembrie 2020)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.