Categorii

Paris. Catolici pe baricade pentru a apăra o biserică de la demolare

Demolare-bisericaForţe de ordine în echipament antiglonţ intră într-un edificiu şi duc, una câte una, persoanele care sunt încuiate înăuntru. Din cauza rezistenţei puternice opuse, le smuncesc cu forţa şi le târăsc pe paviment.

Scenele care s-au consumat în această dimineaţă devreme, la Paris, par să relateze încă o evacuare a unei clădiri ocupate din partea activiştilor pentru dreptul la locuinţă. Totuşi există un amănunt care sare în ochi şi de mărturie că e vorba de altceva. Unii „ocupanţi”, de data aceasta, nu sunt îmbrăcaţi cu haine casual, ci cu reverendele preoţilor. Ei sunt obiectivele preferate ale flash-urilor fotografice.

De altfel, nu se întâmplă în fiecare zi ca un grup însemnat de credincioşi şi preoţi să ajungă să facă un gest de acest fel. Chiar se pare că aceşti catolici parizieni au primit invitaţia lansată de Papa Francisc la Cracovia, în urmă cu câteva zile, de „a coborî de pe canapea”. Au făcut asta pentru a apăra zidurile bisericii lor, dedicată sfintei Rita, de o decizie care este semn evident al unei Europe care lasă să se usuce rădăcinile sale creştine: să fie dărâmată pentru a face loc unei parcări pentru maşini.

Ceea ce chestura credea că era o formalitate, s-a transformat în această dimineaţă într-o muncă foarte grea. A fost rece şi lapidar comunicatul dat de poliţie odată ce s-a restabilit liniştea la biserica „Sfânta Rita”: „Treizeci de persoane s-au adunat în interiorul edificiului pentru a se opune luării în posesie a locului. Evacuarea lor a fost făcută fără incidente”.

Această scurtă circulară oficială a poliţiei ascunde însă un amănunt: intrarea năvalnică în interiorul edificiului sacru a avut loc în timp ce se celebra o Liturghie. Asta a povestit pe Twitter Frédéric Lefebvre, politician de centru-dreapta, fost ministru al comerţului în timpul preşedinţiei Sarkozy. Şi el era prezent în această dimineaţă, amestecat printre credincioşi împreună cu exponenţi ai Front National şi deputaţi ai UMP (cel mai mare partid de centru-dreapta) ca Philippe Goujon, primar al districtului Parisului în care se află biserica.

Zarva din jurul destinului acestui loc sacru merge înainte de mult timp. Asociaţia titulară a bisericii (belgiana Les Chapelles Catholiques et Apostoliques) a pus în vânzare structura în îndepărtatul an 2000. Dar numai după zece ani Comisia franceză care se ocupă de aceste cazuri a dat autorizaţia pentru încredinţare, considerând că nu erau motive artistice sau urbanistice care să împiedice această încredinţare. Astfel asociaţia titulară a cedat edificiul sacru societăţii imobiliare Garibaldi, care a stabilit demolarea sa pentru a construi pe acel loc o parcare.

Totuşi, după tranzacţie, s-a format un front amplu de opozanţi, care merge de la lumea politică la cea intelectuală şi care o cuprinde şi pe celebra Brigitte Bardot. Decizia Comisiei a fost contestată în 2014 şi de un grup de arhitecţi, care a evidenţiat singularitatea arcelor în stil neogotic ale bisericii, construite la începutul anilor 1900.

Totul inutil. Puterea banilor a prevalat asupra simţului sacrului şi chiar asupra consideraţiilor artistice. La 5 octombrie 2015 ar fi trebuit să aibă loc demolarea, dacă nu s-ar fi pus de-a curmezişul energia unui grup de credincioşi.

De fapt, încă de la cedarea edificiului, catolicii parizieni (conduşi de clerul din Institutul „Bunul Păstor”) au reînceput să însufleţească „Sfânta Rita”. Liturghii zilnice, rozarii în grup, botezuri şi chiar binecuvântarea animalelor, care are loc în fiecare an la începutul lunii noiembrie, de câţiva ani au redevenit trăsăturile distinctive ale acestei biserici. De aceea demolarea prevăzută în toamnă a fost amânată pentru o dată care urma să se stabilească.

Atunci vânzătorii şi cumpărătorii s-au adresat justiţiei franceze. La 6 ianuarie (coincidenţă curioasă cu Epifania) Tribunalul administrativ din Paris a ordonat o dată definitivă pentru demolare. De aici intervenţia poliţiei din această dimineaţă, pentru a pune în aplicare sentinţa judecătorilor.

De aceea se prevede că în câteva ore încă un simbol al civilizaţiei creştine din Europa va cădea sub loviturile screperelor. Peste câteva luni, în locul său, se va ridica o parcare cenuşie. Automobiliştii parizieni vor avea un serviciu în plus în oraşul lor, dar vor renunţa la un patrimoniu de frumuseţe precum şi la un izvor de spiritualitate şi la o bucată din rădăcinile lor.

Destinul pe care-l aşteaptă biserica „Sfânta Rita” este acelaşi care a revenit foarte multor alte biserici din Franţa şi din alte ţări de deasupra Alpilor. Din 2000 până în 2013 au fost rase la pământ 20 de biserici în Franţa şi, conform unui raport al Senatului francez, alte 250 se pregăteau pentru aceeaşi soartă. Societatea consumurilor elimină orice loc care nu generează profit. Ceea ce nu va putea elimina este însă credinţa nedomolită a bărbaţilor şi femeilor ca aceia care în această dimineaţă au opus rezistenţă în interiorul bisericii „Sfânta Rita”.

De Federico Cenci

(După Zenit, 3 august 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.