Categorii

Papa pelerin în Africa sub semnul reconcilierii şi al îngrijirii creaţiei

Era la sfârşitul anilor ’80 când un papă, Ioan Paul al II-lea, mergea în Africa atingând solul din Mozambic, Madagascar şi Mauritius, cele trei ţări pe care Francisc, pontiful de astăzi, se pregăteşte să le viziteze de la 4 la 10 septembrie. Lumea era în plin război rece şi aceste teritorii din continentul negru, pe care Wojtyła le-a vizitat în momente diferite în ’88 în Mozambic, în ’89, de două ori, mai întâi în Madagascar şi apoi în Mauritius la întoarcere din Coreea de Sud şi Timor Est), porneau pe calea dezvoltării şi a păcii, după independenţa câştigată cu puţine decenii înainte de sub regimurile coloniale.

Îndeosebi Mozambicul sângera datorită rănilor unui dur război civil început în 1975, după independenţa de Portugalia. Totuşi în ţară pulsa puternic voinţa de pace. „Nu violenţei, da păcii”, a strigat de fapt Ioan Paul al II-lea de la Palatul prezidenţial deschizând calea spre procesul pentru reconciliere început anul următor.

De fapt în 1990 au fost demarate tratativele dintre guvernul din Mozambic (în acea vreme controlat de socialiştii din Frontul de Eliberare) şi guerilerii din Renamo (Resistência Nacional Moçambicana), cu medierea fondatorului asociaţiei „Sfântul Egidiu”, Andrea Riccardi, şi părintele Matteo Zuppi, actualul arhiepiscop de Bologna pe care papa îl va crea cardinal în consistoriul din 5 octombrie.

Mediere care, după 27 de luni de tratative, a dus în ’92 la semnarea Acordurilor de pace de la Roma care au stabilit sfârşitul ostilităţilor. Însă ele s-au reaprins în 2013 cu dure ciocniri armate care au durat trei ani şi s-au încheiat cu „încetarea focului” semnată de preşedintele Filipe Nyusi şi de liderul lui Renamo, Ossufo Momade, la 1 august 2019 în pădurea Gorongosa, considerată fortăreaţa opoziţiei.

Aşadar un context diferit faţă de cel de acum treizeci de ani din punctul de vedere al dezvoltării, al urbanizării şi al bogăţiei, dar unde democraţia continuă să se arate fragilă şi în căutare de stabilitate. Şi unde este necesară prezenţa unui papă „pelerin de pace”. Tocmai acesta este unul din motourile vizitei lui Bergoglio care poartă cu sine moştenirea papei polonez: „Papa Francisc invită să se vadă semănatul roadelor predecesorului său”, a subliniat directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, în obişnuitul briefing de prezentare a călătoriei papale.

Bruni, de mulţi ani în avion cu papa, pentru prima dată în noul rol de purtător de cuvânt, i-a ajutat pe jurnalişti să încadreze temele fundamentale ale pelerinajului pontifului. În afară de cea deja citată a păcii, şi temele îngrijirii creaţiei, în zone din Africa lovite de cicloane şi de alte dezastre naturale, şi a asistenţei bolnavilor, în oraşe şi sate unde SIDA mai constituie o ameninţare şi boli cum ar fi rujeola provoacă epidemii cu peste o mie de morţi.

Trei tematici diferite dar strâns unite între ele având în centru acea „ecologie umană integrală” al cărei propulsor este pontificatul bergoglian. În cele cincisprezece discursuri pe care le va rosti (inclusiv omilii şi saluturi) în cele şase zile de călătorie, Francisc – care se întoarce pentru a patra oară în Africa după călătoria din 2015 în Kenya, Uganda şi Republica Centrafricană, cea din 2017 în Egipt şi din 2019 în Maroc – va vorbi aşadar atât despre tutelarea drepturilor umane cât şi despre salvgardarea imensei bogăţii naturale din aceste ţări care trebuie ocrotită şi nu exploatată. Şi aceasta este o trimitere la Wojtyła care la Maputo, capitala Mozambicului, în ’88, a unit cu apelul pentru pace pe cel pentru protejarea corpului de pădure.

Alte teme care vor apare în discursurile pontifului, a spus Bruni, vor fi munca, vindecarea de ororile din trecut, speranţa pentru tineri, apropierea de periferii. Apoi tematici mai ecleziale cum ar fi rolul laicilor în încurajarea dată Bisericii, întărită de originile sale antice legate de activitatea misionară, activă în contrastarea sărăciei, corupţiei, traficului de droguri, dar ameninţată de creşterea derivelor extremiste şi de creşterea sectelor penticostale.

Sunt numeroase întâlnirile fixate în programul vizitei papale: în afară de tradiţionalele întâlniri cu autorităţile, reprezentanţele civile şi clerul, şi două etape la Maputo şi Antananarivo pentru vizita la un spital şi o rugăciune specială pentru muncitori şi oprirea în rugăciune la mormintele a două figuri de referinţă pentru evanghelizarea acestor ţinuturi: fericita malgaşă Victoire Rasoamanarivo, convertită la creştinism la 15 ani şi dedicată pentru toată viaţa săracilor şi bolnavilor, şi părintele Jacques-Désiré Laval, preot francez considerat „apostolul mauritan”, misionar la indigenii din insulă care a fost printre primii fericiţi proclamaţi de Ioan Paul al II-lea în 1979.

Călătoria papei va începe în dimineaţa zilei de 4 septembrie cu zborul de la Roma la Maputo, unde Francisc va ateriza după zece ore şi jumătate de zbor, pe la ora 19.00. Îl vor primi, în timpul ceremoniei de bun-venit la Pavilionul prezidenţial, preşedintele şi consoarta şi câţiva copii în haine tradiţionale care vor oferi flori. Papa va merge imediat la nunţiatură unde îl aşteaptă grupuri de tineri. Întâlnirile vor începe la 5 septembrie cu vizita la preşedintele Filipe Nyusi, semnarea cărţii de onoare, discursul adresat autorităţilor civile şi, imediat după aceea, cu întâlnirea interreligioasă cu tinerii care-l vor saluta pe pontif cu cântece, coreografii şi rugăciuni.

După-amiază, în catedrală, papa Francisc îi va vedea pe cateheţi – figuri ecleziale foarte importante mai ales în momentele de criză şi în lipsa unei adevărate ierarhii – şi va vizita „Casa Matei 25”, sediu al unei opere de ajutor şi asistenţă a copiilor şi tinerilor străzii, iniţiativă a fostului nunţiu din Mozambic, Edgar Peña Parra, actual substitut al Secretariatului de Stat al Vaticanului. Ziua se va încheia cu întâlnirea privată cu confraţii iezuiţi în nunţiatură.

Dimineaţa următoare, 6 septembrie, papa Francisc va merge la spitalul din Zimpeto, cartier de periferie din Maputo. Este vorba de un centru inaugurat în 2018 unde sunt îngrijiţi bolnavii de SIDA graţie proiectului „Dream” al Comunităţii „Sfântul Egidiu”. Francisc va îmbrăţişa toate persoanele internate acolo, în afară de medici şi infirmieri. Cu maşina va merge după aceea la stadionul local pentru liturghie, ritmată de texte liturgice şi rugăciuni euharistice orientate spre temele păcii şi reconcilierii. Imediat după aceea papa va pleca în Madagascar, aterizând după circa trei ore la Antananarivo. Şi aici o ceremonie de bun-venit în prezenţa preşedintelui şi a câtorva copii îmbrăcaţi cu haine tradiţionale. Vor fi prezenţi şi 300 de credincioşi. Alţi cincizeci îl aşteaptă pe episcopul de Roma în afara nunţiaturii.

La 7 septembrie, după întâlnirile instituţionale cu şeful statului şi corpul diplomatic, Bergoglio va merge la mănăstirea dedicată Sfântului Iosif pentru a recita cu o sută de surori contemplative care provin din diferite mănăstiri rugăciunea ora medie. Cu acea ocazie va fi prezentă şi o familie de trei persoane care au supravieţuit epidemiei de rujeolă care a lovit ţara din octombrie 2018 până în aprilie 2019 provocând sute de victime.

După-amiază, în catedrala dedicată Neprihănitei, Francisc va întâlni liderii religioşii din Consiliul Ecumenic al Bisericilor şi se va ruga în capela dedicată lui Victoire Rasoamanarivo. Apoi din nou un moment cu tinerii cu veghea la campusul diecezan Soamandrakizay, spaţiu enorm care ajunge să primească şi un milion de persoane, proprietate a diecezei şi în parte şi a unui musulman care l-a pus la dispoziţie pentru eveniment.

În acelaşi loc se va ţine ziua următoare, duminică 8 septembrie, liturghia şi Angelus. În timp ce după-amiază papa va fi în vizită la „Oraşul prieteniei”, loc unde sunt asistaţi săracii, întemeiat de un misionar argentinian, părintele Pedro Opeka, el personal îl va primi pe pontif, şi rugăciunea cu muncitorii în Şantierul din Mahatazana. Etapa malgaşă va fi încheiată de întâlnirea cu persoanele consacrate şi episcopii la College de Saint Michel.

Ultimele zile ale călătoriei vor fi dedicate vizitei în insula Mauritius, arhipelag în Oceanul Indian unde originile Bisericii se afundă în secolul al XVII-lea şi prima liturghie a fost celebrată de iezuiţi în 1616. Aici catolicismul este principala confesiune creştină, puţin mai mult de 28% din populaţia amestecată din care jumătate este de credinţă hinduistă în timp ce mai puţin de o cincime este de credinţă islamică. Bergoglio va ajunge la Port Luis în dimineaţa zilei de 9 septembrie, primit de primul ministru şi de cardinalul Maurice Piat. Itinerarul papal va fi ritmat de o rugăciune la monumentul dedicat „Mariei, Regina Păcii”, loc martor al evenimentelor cum ar fi liturghia lui Ioan Paul al II-lea din ’89, prânzul în episcopie cu episcopii din Cedoica, vizita la sanctuarul lui père Laval şi salutul adresat bolnavilor, vizita la palatul prezidenţial cu întâlnirile de protocol şi binecuvântarea câtorva copaci în grădină.

Ziua următoare, marţi 10 septembrie, la 9.20, Francisc va părăsi Africa pentru a se întoarce în Vatican. Va sosi aici pe la ora 20.00, dând în timpul zborului obişnuitul interviu. În suita papală se semnalează prezenţa prefectului Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor, cardinalul Fernando Filoni, şi a unei infirmiere de la FAS, invitată de Francisc însuşi.

De Salvatore Cernuzio

(După Vatican Insider, 2 septembrie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.