Categorii

Papa în Japonia. Kikuchi (arhiepiscop de Tokyo): „Nu oricărei folosiri a nuclearului, da respectării fiecărei vieți umane”

Un cuvânt de speranţă şi chemare puternică la respectarea fiecărei vieți umane. Mereu, şi atunci când este slabă. Un mesaj pentru pace şi o cerere adresată liderilor politici să prețuiască mereu calea dialogului. Un nu clar spus folosirii armelor nucleare şi o invitaţie reînnoită de a reconverti centralele nucleare în centre de producere a energiilor renovabile. Acestea sunt punctele-cheie ale unei călătorii care-l va duce timp de numai trei zile aici în Japonia pe papa Francisc, de la 23 la 26 noiembrie. Îl prezintă pe fiecare, în sediul arhiepiscopiei, în faţa catedralei „St. Mary” unde se va desfășura întâlnirea cu 3.000 de tineri, arhiepiscopul de Tokyo şi preşedinte al Caritas Japonia, monseniorul Tarciziu Isao Kikuchi. Tânăr şi dinamic, a petrecut opt ani din viaţa sa ca paroh în Ghana şi vorbește perfect engleza. Răspunde la toate întrebările fără nicio ezitare, chiar şi la cele cu implicații politice mai mari. Printre catolicii japonezi (anuarul Conferinței Episcopale Japoneze vorbește de 440.893 de persoane răspândite în 777 parohii în toată ţara), este multă așteptare şi pentru că au trecut 38 de ani de la vizita lui Ioan Paul al II-lea în Japonia. Un program dens în întâlniri şi acțiuni importante îl va aștepta pe papa Francisc în această ţară. Chiar dacă lipsesc puține zile până la sosirea pontifului aici atenţia opiniei publice şi a mass-media este centrată pe ceremoniile de întronare a împăratului foarte iubit Naruhito, șef spiritual suprem al șintoismului, în desfăşurare de multe săptămâni.

Care este mesajul cel mai așteptat de la papa?

Respectați viaţa umană şi să aveți speranţă pentru viitor. Aici persoanele şi mass-media sunt foarte atente la mesajul de pace şi pentru abolirea armelor nucleare pe care îl va face papa la Hiroshima şi Nagasaki. Cred că la Tokyo va putea avea mare rezonanță tema protejării vieţii umane. Aşteptăm de la papa cuvinte de încurajare pentru tineri, pentru ca să poată găsi speranţă pentru viitor. Mă gândesc la persoanele care decid să se sinucidă şi la persoanele bătrâne care trăiesc singure, abandonate. Adesea mor fără ca nimeni să nu se îngrijească de ele. Mă gândesc la copiii, chiar foarte mici, care iau singuri mijloacele de transport pentru a merge la școală. În Japonia avem şi cazuri de copii abuzați şi bătuți de adulți. Unii mor şi îşi iau viaţa. Viaţa este ameninţată şi este în joc valoarea vieţii umane. Şi acest lucru îl putem vedea şi în modul în care persoanele tratează persoanele cu dezabilități. În urmă cu trei ani, în orașul Yokohama, au fost uciși 19 invalizi într-o casă de îngrijire. Femeia tânără care i-a ucis a spus că trebuiau să moară pentru că nu contribuie cu nimic în societate şi guvernul cheltuie prea mulţi bani pentru a se îngriji de ei. Conform ei nu meritau să trăiască.

La Nagasaki şi Hiroshima papa şi liderii religioși vor lansa un mesaj de pace. Însă în această perioadă este în desfăşurare un proces de militarizare a țării, cu tentativa de a abroga articolul 9 din Constituția pacifistă. Sunteți îngrijorați?

Japonia a menținut articolul 9 din Constituție, care este foarte important. Însă politicienii încearcă să pună mâna pe această parte a textului constituțional pentru că a crescut tensiunea în această zonă geografică între Japonia şi Coreea şi între Japonia şi Coreea de Nord. Este greu de desfăcut nodurile care provoacă această tensiune şi responsabilii noştri politici vor să militarizeze ţara şi pentru a face asta trebuie să abolească articolul 9. Japonia are arme însă folosirea lor este permisă numai pentru autoapărare. Ar vrea să permită folosirea armelor şi pentru a lupta. Este o problemă foarte mare. Noi episcopii cerem guvernului să se abțină de la orice atitudine de agresiune şi să aleagă mereu calea dialogului cu celelalte țări.

Ce s-a întâmplat cu lecția lui Hiroshima şi Nagasaki? A fost uitată?

În urmă cu 38 de ani mesajul lui Ioan Paul al II-lea a fost foarte puternic. Şi japonezii l-au primit şi l-au înțeles foarte bine. Mai ales atunci când papa a spus că războiul este lucrare a omului. Este distrugere a vieţii umane. Este moarte. Însă când Ioan Paul al II-lea a venit aici, printre politicieni erau şi unii care au trăit al doilea război mondial şi îl înțelegeau foarte bine. Acum noile generații nu știu ce este războiul, nu l-au văzut niciodată.

Ce poate spune papa Francisc acestei noi generații?

Cred că este important să spună mai ales liderilor politici că dialogul este o prioritate de preferat mereu în locul ciocnirii şi că este responsabilitatea politicii să nu creeze ziduri ci punţi. Speranţa este ca papa să repropună şi aici în Japonia cultura dialogului şi a întâlnirii.

Guvernul ascultă Biserica catolică, deşi o minoritate foarte mică, abia 0,4% din populaţie?

Se pare că da. Chiar dacă suntem o minoritate, suntem ascultați pentru că Biserica catolică este o realitate internațională şi papa Francisc este o personalitate recunoscută la nivel mondial, deci sunt atenți la ceea ce spunem.

Credeți că vizita papei va putea avea impact puternic la nivel intern?

Cu siguranță da. Japonia este un arhipelag, deci avem tendința de a ne izola de restul lumii. Politica internațională se limitează adesea să-i observe pe ceilalți. Sfântul Părinte care vine aici în Japonia atrage în mod inevitabil atenţia mondială. Foarte probabil papa va avea o viziune critică în privința modernității, care nu este criticată aici în Japonia. Suntem concentrați mai mult pe noi înșine decât pe restul lumii. Cred că papa Francisc va putea ajuta să deschidem mințile asupra temelor precum schimbarea climatică, migranţii, sărăciile şi să ne facă să reflectăm asupra modului în care modernitatea a schimbat societatea.

Şi apoi va fi mesajul despre armele nucleare. Se va ajunge mai devreme sau mai târziu la o totală eliminare a lor?

Guvernul japonez a vorbit de mai multe ori despre eliminarea armelor nucleare dar nu s-au unit cu Tratatul de la Durban despre dezarmarea nucleară şi motivul este pentru că japonezii sunt foarte legați de Statele Unite şi SUA a spus desigur nu abolirii. Este greu de ajuns la o eliminare totală. Sursele oficiale ale guvernului neagă existenţa de arme nucleare în Japonia, dar nu ştim dacă este adevărat. Ştim că există baze militare SUA în toată Japonia. Se vorbește despre siguranță naţională. Cunoaștem toţi lecția trecutului, însă liderii politici nu au curajul să facă acest pas spre eliminarea armelor nucleare. Sunt sigur că papa Francisc va spune şi că a crea un arsenal nuclear este un păcat. Este imoral. Mesajul este adresat mai ales Statelor Unite şi Rusiei. Episcopii japonezi au făcut şi un apel împotriva folosirii civile a nuclearului.

În această perioadă la Fukushima guvernul predispune un plan de reîntoarcere la energiile renovabile. Ce părere aveți?

Există peste 50 de centrale de energie nucleară în toată ţara. Am văzut ce s-a întâmplat la Fukushima cu cutremurul şi tsunami. Japonia este o ţară deosebit de expusă la cutremure. Nu putem să ne permitem acest tip de tehnologii pe care nu le putem controla. Guvernul şi companiile au spus mereu că nu sunt probleme şi că totul este sub control, că nu se poate întâmpla nimic. Dar noi am văzut ce s-a întâmplat. Deci noi considerăm că astăzi, cel puţin, nu este posibil să se mențină acest tip de tehnologii în Japonia fără a risca dezastre teribile, pentru populaţie şi pentru teritoriu. Acum, la Fukushima, se lucrează pentru demontarea reactorului dar nimeni nu ştie cât timp va fi necesar. Unii spun chiar 40 de ani. Deci este o responsabilitate pentru generațiile viitoare să renunțe la nuclear. Cu privire la planul de reîntoarcere în teritoriul Fukushima, guvernul este serios şi angajat. Însă lumea business-ului nu este mulțumit deoarece cu energia nucleară se fac mulţi bani, deci fac orice pentru a menține această tehnologie.

De ce nu va merge papa la Fukushima?

Şi eu voiam să-l duc la Fukushima. A fost o mare discuție cu privire la acest punct. Pentru că dacă l-am fi dus acolo exista riscul ca papa să poată fi folosit de guvern pentru a spune că regiunea Fukushima este sigură. Ar fi fost ca şi cum s-ar spune: „vedeți, şi papa poate să meargă la Fukushima, nu sunt probleme”. Deci exista riscul de a-l folosi pentru a face propagandă. Adevărul este că există părţi din Fukushima în care persoanele nu se pot întoarce. Zone care nu sunt deloc locuibile.

Aţi fost vreodată acolo? După dumneavoastră, zona este sigură?

Avem la Minami-soma o bază Caritas unde lucrează voluntarii. Se pot vedea case încă distruse de cutremurul din 2011, nelocuite. Nu s-a făcut nimic. Este ca şi cum ai intra într-un oraș fantomă. Este teribil. Unii vor să se întoarcă, însă alţii nu. Comunitatea este divizată. De fapt, cea mai mare parte a populaţiei este bătrână şi bolnavă. Are nevoie de îngrijiri şi în acel teritoriu nu sunt spitale, nu mai este nimic. Cu privire la siguranță există opinii diferite, chiar şi printre oamenii de știință. Unii spun că nu sunt probleme. În schimb alții consideră că este periculos. Motiv pentru care nu ştim în cine să credem. Eu cred că nu este sigură.

Dumneavoastră sunteți şi preşedinte al Caritas Japonia. Ce așteptați de la prezența papei?

Prezența Bisericii catolice prin voluntarii Caritas este un semn de speranţă pentru viitor. După dezastru au lucrat în acel loc ONG-uri, armata, guvernul. A fost o mobilizare foarte mare însă după aceea, unul după altul, au plecat. La 8 ani de la dezastru numai voluntarii Caritas au rămas şi persoanele au învățat să aprecieze prezența Bisericii catolice. Acum vine conducătorul Bisericii catolice şi prezența sa va lumina lucrarea unei Biserici care n-a uitat niciodată şi nici n-a lăsat singure persoanele aflate în dificultate. Se poate spune că Biserica a fost un semn al lui Dumnezeu pentru această ţară.

Biserica catolică este o minoritate. Primul ministru încearcă să ducă înainte un proces de naționalizare a țării încercând să facă din șintoism religia oficială. Sunteți îngrijorați?

Tradiția șintoistă se află sub cultura japoneză şi este foarte greu să se distingă religia şi cultura. Persoanele nu sunt angajate conștient în religie, ci respectă tradițiile șintoiste. Şi rolul religios al împăratului este strâns legat de sistem. Conform Constituției împăratul este simbolul națiunii, însă națiunea trebuie să fie neutră faţă de toate religiile. Este foarte greu de despărțit cele două lucruri. Pentru că Naruhito este împărat şi șef suprem al șintoismului. Noi ca Biserică, după Constituție, avem libertate de credinţă, cult, asociere. Avem şi scutirea de taxe pe proprietate. Deci suntem recunoscuți. Însă dacă noi atacăm sau criticăm acest sistem întemeiat pe împărat suntem criticați imediat şi dur de opinia publică. Motiv pentru care suntem ținuți să ne menținem într-un echilibru delicat. Oricum avem un raport bun cu familia imperială. Sunt mulţi catolici care lucrează în birourile din palatul imperial. Cred că vizita papei va putea să-i apropie pe japonezi de Biserica catolică.

De M. Chiara Biagioni şi Patrizia Caiffa

(După agenția SIR, 23 noiembrie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.