Categorii

Papa Francisc în Bulgaria şi Macedonia. Mons. Proykov (episcopii bulgari): „Toleranţă şi acceptare a celuilalt au fost contribuţia noastră la UE”

De la 5 la 7 mai papa Francisc va vizita comunităţile catolice din Bulgaria şi Macedonia: un eveniment unic şi special. Chiar dacă numeric este vorba despre realităţi mici (circa 70 de mii în Bulgaria şi 20 de mii în Macedonia), catolicii locali păstrează credinţa lor de secole. Pentru ei a-l întâlni pe papa Francisc reprezintă o ocazie pentru a confirma credinţa şi pentru a se ruga pentru pacea în Balcani, dar şi în lume.

Trecutul comunist. Când se vorbeşte despre Biserica din Bulgaria şi Macedonia, pentru a înţelege contextul este inevitabil de a reevoca trecutul comunist care a marcat istoria celor două ţări balcanice distrugând structurile ecleziastice şi împiedicând orice formă de apostolat. „Am trăit o perioadă ateistă dură”, explică mons. Christo Proykov, exarh apostolic şi preşedinte al episcopilor bulgari: „Am pornit de la zero, trebuia să reconstruim structurile şi încet-încet au venit noile vocaţii la preoţie şi la viaţa consacrată”. În Bulgaria sunt trei dieceze catolice, două de rit latin: dieceza de Sofia-Plovdiv şi cea de Nicopoli şi exarhatul pentru credincioşii de rit bizantino-slav. „Lucrăm mult cu familiile şi tinerii”, explică, prelatul, convins că educaţia în familia creştină va fi o garanţie pentru viitorul Bisericii în ţară. Pentru aceasta, „îi rugăm pe martirii noştri împuşcaţi în timpul regimului comunist, între care fericitul episcop catolic mons. Eugen Bossilkov şi alţi trei preoţi asumpţionişti”. Un alt ocrotitor important al catolicilor din Sofia este sfântul Ioan al XXIII-lea, papa Roncalli, care a petrecut zece ani în Bulgaria în funcţia de vizitator apostolic. „Vizita papei Francisc – afirmă mons. Proykov – va fi sub motoul «Pacem in terris» amintind de enciclica omonimă a lui Ioan al XXIII-lea, foarte stimat de bulgari datorită marii iubiri pe care a nutrit-o mereu faţă de patria noastră şi promotor neobosit al dialogului interreligios în ţară”.

O ţară de întâlnire. De fapt, în Bulgaria convieţuiesc în pace de secole ortodocşi, catolici, musulmani, protestanţi, armeni şi evrei. „Această toleranţă şi acceptare a celuilalt – afirmă mons. Proykov – a fost contribuţia noastră la UE, la care Sofia a aderat în 2007”. Şi în pofida progresului venit graţie apartenenţei europene, foarte mulţi tineri au decis să emigreze în Europa occidentală. Episcopul relatează că „fiecare familie bulgară are rude în străinătate şi asta influenţează şi asupra pastoraţiei Bisericii”. „Acum, marea speranţă a catolicilor bulgari sunt tinerii – explică el – care aşteaptă cu adevărată bucurie orice întâlnire eclezială, întâlnirile naţionale, ZMT-urile şi anul acesta şi vizita papei”.

Papa la Sofia şi Rakovski. Deocamdată programul vizitei lui Francisc n-a fost anunţat dar este sigur că pontiful va vizita capitala Sofia şi oraşul Rakovski, unicul loc din Bulgaria cu majoritate catolică. „Printre credincioşi se percepe mare bucurie şi entuziasm. Pregătirile deja sunt fervente”, afirmă Proykov. În toate parohiile a început recitarea „unei rugăciuni speciale” pentru călătoria papei în sintonie cu motoul „Pacem in terris”. Aşadar, urarea exarhului apostolic este ca să se realizeze ultimele cuvinte ale acestei rugăciuni: „Pentru ca să putem demonstra cu viaţa noastră că pacea pe pământ este posibilă”.

În Macedonia. Şi în Macedonia catolicii se pregătesc cu rugăciunea pentru venirea papei Francisc. În tânăra ţară balcanică, credincioşii sunt subîmpărţiţi în 15 mii de rit bizantin şi 5 mii de rit latin, conduşi de un păstor unic: mons. Kiro Stoyanov, episcop de Skopje pentru catolicii latini şi eparh de Strumitza-Skopje pentru cei de rit oriental. Acolo unica etapă a călătoriei este capitala Skopje. „Sfântul Părinte va merge în oraşul natal şi în parohia în care s-a născut Maica Tereza”, ne spune mons. Stoyanov, convins că „prezenţa papei va fi un dar al lui Dumnezeu nu numai pentru catolici ci şi pentru credincioşii de alte confesiuni şi pentru tot poporul macedonean”. După părerea sa, vizita „va fi de mare încurajare pentru credincioşii din Macedonia care vor putea reconfirma credinţa lor şi adeziunea la succesorul lui Petru”. Călătoria – adaugă el – „va reprezenta cu siguranţă un semn de speranţă şi de pace pentru fiecare macedonean”. „Trebuie să transformăm această ocazie – explică prelatul – într-o oportunitate pentru a promova pacea şi colaborarea dintre diferiţii membrii ai societăţii pentru binele ţării”.

O comunitate în creştere. „Nu întâmplător papa Francisc a recunoscut recent că Biserica catolică din Macedonia a realizat un pas de creştere în credinţă – continuă episcopul de Skopje – proclamând ridicare exarhatului pentru catolicii de rit bizantin la rangul de eparhie”. Şi mons. Stoyanov a fost numit prim eparh al noii denominaţiuni ecleziastice. După părerea sa, „gestul papei este o încurajare pentru credincioşii macedoneni, această «turmă mică», pentru ca să păstreze credinţa părinţilor lor şi să mărturisească Evanghelia cu o viaţă creştină coerentă”. Mons. Stoyanov aminteşte istoria Bisericii catolice în această ţară, „impregnată de suferinţă şi martiriu dar şi marea angajare a clerului şi a laicilor de a rămâne uniţi cu Biserica din Roma”.

„Nu te teme, turmă mică”! Motoul pentru călătoria în Macedonia este „Nu te teme, turmă mică” şi dacă privind de afară, 20 de mii de catolici pot să pare puţini, în spatele numerele modeste se ascunde o activitate însemnată, al cărei motor este noua generaţie de tineri preoţi locali. „Comunitatea noastră este foarte compactă şi vie graţie unităţii şi colaborării dintre preoţi, călugări şi credincioşi”, afirmă episcopul, citând cuvintele lui Benedict al XVI-lea: „Nu este important câţi suntem ci cum suntem”. Mons. Stoyanov asigură că „papa Francisc va găsi în Macedonia o Biserică ce încearcă să răspundă la provocările omului contemporan, o Biserică ce vrea să ajungă la periferii şi să-i primească pe toţi fără excluderea nimănui, o Biserică deschisă la ecumenism şi la dialogul interreligios care nu priveşte la diferenţele religioase, naţionale, ideologice sau politice”.

De Iva Mihailova (de la Sofia)

(După agenţia SIR, 16 februarie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.