Categorii

Omilia Papei la 1 ianuarie 2020

„Când a venit împlinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul său” (Gal 4,4). Născut din femeie: aşa a venit Isus. N-a apărut în lume adult ci, aşa cum ne-a spus Evanghelia, a fost „zămislit” (Lc 2,21): acolo şi-a însușit omenitatea noastră, zi după zi, lună după lună. În sânul unei femei Dumnezeu şi omenirea s-au unit pentru a nu se mai lăsa niciodată: şi acum, în cer, Isus trăieşte în trupul pe care l-a luat în sânul mamei. În Dumnezeu este trupul nostru omenesc!

În prima zi a anului celebrăm această căsătorie între Dumnezeu şi om, inaugurată în sânul unei femei. În Dumnezeu va fi pentru totdeauna omenitatea noastră şi pentru totdeauna Maria va fi Născătoarea de Dumnezeu. Este femeie şi mamă, acesta este esențialul. Din ea, femeie, a apărut mântuirea şi prin urmare nu este mântuire fără femeie. Acolo Dumnezeu s-a unit cu noi şi, dacă vrem să ne unim cu El, se trece pe acelaşi drum: prin Maria, femeie şi mamă. De aceea începem anul sub semnul Sfintei Fecioare Maria, femeie care a țesut omenitatea lui Dumnezeu. Dacă vrem să țesem cu omenitate țesătura zilelor noastre, trebuie să pornim din nou de la femeie.

Născut din femeie. Renașterea omenirii a început de la femeie. Femeile sunt izvoare de viaţă. Şi totuşi sunt încontinuu ofensate, bătute, violentate, induse să se prostitueze şi să suprime viaţa pe care o poartă în sân. Fiecare violență provocată femeii este o profanare a lui Dumnezeu, născut din femeie. Din trupul unei femei a venit mântuirea pentru omenire: din modul în care tratăm trupul femeii înţelegem nivelul nostru de umanitate. De câte ori trupul femeii este jertfit pe altarele profane ale publicității, ale câștigului, ale pornografiei, exploatat ca suprafață de folosit. Trebuie eliberat de consumism, trebuie respectat şi onorat; este trupul cel mai nobil din lume, a zămislit şi a născut Iubirea care ne-a mântuit! Astăzi şi maternitatea este umilită, pentru că singura creștere care interesează este cea economică. Există mame, care riscă niște călătorii impracticabile pentru a căuta cu disperare să dea rodului sânului un viitor mai bun şi sunt considerate numere care depășesc de către persoane care au burta plină, dar de lucruri, şi inima goală de iubire.

Născut din femeie. Conform relatării Bibliei, femeia ajunge la apogeul creației, ca rezumatul întregii creații. De fapt, ea cuprinde în sine scopul creației înseși: generarea şi păzirea vieţii, comuniunea cu toate, îngrijirea a toate. Este ceea ce face Sfânta Fecioară Maria în Evanghelie astăzi. „Maria – spune textul – păstra toate aceste lucruri, meditându-le în inima ei” (v. 19). Păstra toate: bucuria pentru nașterea lui Isus şi tristețea pentru ospitalitatea negată la Betleem; iubirea lui Iosif şi uimirea păstorilor; promisiunile şi incertitudinile pentru viitor. Toate le lua la inimă şi în inima sa toate le punea în ordine, chiar şi adversitățile. Pentru că în inima sa aranja fiecare lucru cu iubire şi încredinţa totul lui Dumnezeu.

În Evanghelie această acțiune a Mariei revine încă o dată: la sfârşitul vieţii ascunse a lui Isus se spune de fapt că „mama sa păstra toate aceste lucruri în inima sa” (v. 51). Această repetare ne face să înţelegem că păstrarea în inimă nu este un gest frumos pe care Sfânta Fecioară Maria îl face din când în când, ci este obișnuința sa. Este ceva propriu femeii să ia la inimă viaţa. Femeia arată că sensul vieţii nu este a continua să se producă lucruri, ci a lua la inimă lucrurile care există. Numai cel care priveşte cu inima vede bine, pentru că ştie „să vadă înăuntru”: persoana dincolo de greșelile sale, fratele dincolo de fragilitățile sale, speranţa în dificultăți; vede pe Dumnezeu în toate.

În timp ce începem anul nou să ne întrebăm: „Știu să privesc cu inima? Știu să privesc persoanele cu inima? Sunt la inima mea oamenii cu care trăiesc, sau le distrug cu bârfele? Şi mai ales, îl am pe Domnul în centrul inimii? Sau alte valori, alte interese, promovarea mea, bogățiile, puterea?”. Numai dacă viaţa este la inima noastră vom ști să avem grijă de ea şi să depășim indiferența care ne învăluie. Să cerem acest har: de a trăi anul cu dorința de a-i avea la inimă pe ceilalți, de a avea grijă de ceilalți. Şi dacă vrem o lume mai bună, care să fie casă de pace şi nu curte a războiului, să fie la inima noastră demnitatea fiecărei femei. Din femeia s-a născut Principele păcii. Femeia este donatoarea şi mediatoarea de pace şi trebuie asociată pe deplin la procesele decizionale. Pentru că atunci când femeile pot să transmită darurile lor, lumea este mai unită şi mai mult în pace. De aceea, o cucerire pentru femeie este o cucerire pentru întreaga omenire.

Născut din femeie. Isus, abia născut, s-a oglindit în ochii unei femei, în chipul mamei sale. De la ea a primit primele mângâieri, cu ea a schimbat primele zâmbete. Cu ea a inaugurat revoluția duioșiei. Biserica, privindu-l pe Isus prunc, este chemată să o continue. De fapt, şi ea, ca Maria, este femeie şi mamă, Biserica este femeie şi mamă, şi în Sfânta Fecioară Maria găsește trăsăturile sale distinctive. O vede pe ea, neprihănită, şi se simte chemată să spună „nu” păcatului şi mondenității. O vede pe ea, rodnică, şi se simte chemată să-l vestească pe Domnul, să-l nască în vieți. O vede pe ea, mamă, şi se simte chemată să-l primească pe fiecare om ca pe un fiu.

Apropiindu-se de Maria, Biserica se regăseşte, regăseşte centrul său, regăseşte unitatea sa. Dușmanul naturii umane, diavolul, caută în schimb s-o dezbine, punând în prim plan diferențele, ideologiile, gândirile de parte şi partidele. Dar nu înţelegem Biserica dacă o privim pornind de la structuri, pornind de la programe şi de la tendințe, de la ideologii, de la funcționalități: vom percepe ceva, dar nu inima Bisericii. Pentru că Biserica are o inimă de mamă. Şi noi fiii o invocăm astăzi pe Născătoarea de Dumnezeu, care ne reunește ca popor credincios. O, Mamă, generează în noi speranţa, adu-ne unitatea. Femeie a mântuirii, îți încredințăm acest an, păstrează-l în inima ta. Te aclamăm: Sfântă Născătoare de Dumnezeu. Toţi împreună, de trei ori, s-o aclamăm pe Stăpână, în picioare, Fecioara Maria Sfântă Născătoare de Dumnezeu: [cu adunarea] Sfântă Născătoare de Dumnezeu, Sfântă Născătoare de Dumnezeu, Sfântă Născătoare de Dumnezeu!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.