Categorii

„Nicio lacrimă nu va fi pierdută”. Rugăciunea Papei pentru relele din lume

Papa-rugaciuneCreştinii persecutaţi, persoanele aflate în pericol iminent de moarte şi cele care îndură torturi, abuzuri, sclavii sau supuse experimentelor medicale. Apoi victimele ale războiului, ale terorismului, ale violenţelor; bolnavii, deţinuţii, cei deprimaţi şi cei neliniştiţi; familiile cărora le-a murit un copil, chiar înainte de naştere, sau au pierdut casa, patria sau locul de muncă. Aceia care plâng o rudă decedată sau unul din familie de care au fost constrânşi să se despartă din cauza „nedreptăţilor umane”.

Există tot răul din lume în rugăciunile pe care Papa Francisc le înalţă în această seară către Dumnezeu, cu ocazia Veghii „pentru a şterge lacrimile” programate la ora 18.00 în bazilica vaticană. Un moment de reflecţie, în ziua în care Biserica celebrează solemnitatea Înălţării lui Isus, pentru a sta alături de cel care astăzi, din diferite motive, suferă. În suflet sau în trup, personal sau pentru cei dragi ai lor.

Francisc adună toate „lacrimile” acestor oameni în rugăciunea sa universală pasionată – publicată de Oficiul Celebrărilor Liturgice – care pare să facă ecou la rugăciunea mistuitoare scrisă deja pentru Via Crucis din Vinerea Sfântă la Colosseum.

În ea Papa îi cere lui Dumnezeu să primească durerea creştinilor victime ale persecuţiilor „ca o jertfă pentru mântuirea lumii” şi, apropiindu-se de cel care „a experimentat exilul şi separarea din cauza urii umane”, strigă: „Reuneşte familiile, reconciliază popoarele şi trezeşte în toţi propuneri de primire şi de solidaritate”.

Bolnavilor, marcaţi în fizic „de limită şi de fragilitate”, „chinuiţi de suferinţă”, Bergoglio le oferă consolare şi se roagă ca Dumnezeu să-i susţină „pe calea crucii”; în timp ce pentru copiii şi tinerii „neiubiţi, abuzaţi şi încălcaţi în demnitatea lor”, îi cere Domnului să vindece „rănile lor” şi să transforme „rănile în nouă bucurie de a trăi”.

„Lacrimile celor nevinovaţi să obţină mângâierea ta dulce de Tată şi căinţa sinceră a celor care generează scandal”, afirmă Pontiful. Şi nu încetează să reafirme apelul pentru încetarea oricărui război: „Converteşte inimile celor violenţi şi dăruieşte întregii lumi darul păcii tale”.

„Nicio lacrimă nu va fi pierdută în faţa ochilor lui Dumnezeu”, afirmă apoi Episcopul de Roma, gândindu-se la cel care astăzi este victimă a „puterii răului”, constrâns să îndure „nedreptăţi umane” precum exploatarea, încarcerarea, torturile, noile forme de sclavie.

Papa invocă pentru ei „libertatea” fiilor lui Dumnezeu; aceeaşi pe care o cere şi pentru cel care este victimă a dependenţelor: „Eliberarea omului, pe care Domnul Isus a dobândit-o cu preţul sângelui său, să convingă inima lor şi mintea lor ca să aleagă parcursuri de bine şi să întărească voinţa lor în parcurgerea drumurilor de eliberare”, subliniază Pontiful. „Dă-ne să nu cădem din nou în sclavie şi ridică din mizeria lor pe cei care sunt victime ale noilor închisori”.

Un mesaj de speranţă şi pentru cel care suferă amărăciunea abandonării şi a singurătăţii, a dezolării şi a disperării, a descurajării şi a angoasei: Isus – se roagă Papa – „să-i facă să guste mângâierea că aparţin Bisericii” şi ca ea „să fie tot mai autentic cenacol în care să experimenteze bucuria fraternităţii”.

Emoţionante cuvintele pentru cei care plâng datorită morţii unei persoane dragi: „Domnul Isus, care a plâns pentru moartea prietenului Lazăr şi mereu se înduioşează pentru durerea umană, să şteargă lacrimile lor şi să reverse credinţa în înviere”, doreşte Francisc, asigurând că în Cristos „viaţa nu este luată, ci transformată şi nicio legătură de iubire nu se frânge”.

Rugăciunea Sfântului Părinte va fi precedată de câteva mărturii de viaţă şi de suferinţă şi de o reflecţie a Papei. Credincioşii prezenţi la Veghe vor avea apoi posibilitatea de a venera relicvarul Sfintei Fecioare Maria a Lacrimilor din Siracusa, referitor la minunea care a avut loc între 29 august şi 1 septembrie 1953. Adică atunci când dintr-un mic tablou de ghips care reprezintă Inima Neprihănită a Mariei, pusă deasupra patului matrimonial al soţilor Iannuso, o tânără pereche de soţi sicilieni, au curs în mod miraculos lacrimi umane.

De Salvatore Cernuzio

(După Zenit, 5 mai 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.