Categorii

Navarro: „Aşa l-a convins Wojtyła pe Fidel să sărbătorească Crăciunul”

ioan-paul-fidel-castro„Fidel Castro m-a ţinut să vorbească timp de şase ore. Era curios cu privire la Ioan Paul al II-lea şi deşi era gelos pe interioritatea sa se înţelegea că voia să meargă mai profund… I-am spus că era un om norocos, pentru că Papa se ruga în fiecare zi pentru el. O dată a rămas în tăcere”. Joaquín Navarro-Valls, purtătorul de cuvânt al lui Ioan Paul al II-lea cu ocazia istoricei vizite a lui Wojtyła în Cuba din ianuarie 1998 a desfăşurat un rol care merge cu mult dincolo de ceea ce este încredinţat directorului Sălii de Presă a Vaticanului. Aşa relatează el asta în acest interviu acordat ziarului La Stampa.

Cum s-a ajuns la vizita Papei care a contribuit la dărâmarea Zidului din Berlin în unul dintre ultimele bastioane ale comunismului?

„Timp de circa zece ani Ioan Paul al II-lea a trimis delegaţi ai săi în Cuba. A mers şi «ministrul de externe» al Vaticanului, Jean Luis Tauran. Papa avea dorinţa de a vizita insula, dar invitaţia nu venea. În sfârşit, în noiembrie 1996, Castro a venit la Roma pentru o reuniune a FAO şi a fost primit în Vatican şi l-a invitat formal pe Pontif”.

Cum s-a pregătit călătoria?

„Tot anul 1997 s-a muncit pentru a o organiza. Cu trei luni înainte ca ea să aibă loc, în octombrie din acel an, am ajuns la Havana şi l-am întâlnit pe Fidel. A fost o întâlnire lungă, care a durat şase ore şi s-a încheiat aproape la ora trei dimineaţa. Castro era foarte curios, voia să ştie totul despre Ioan Paul al II-lea, ce familie a avut, cum a trăit. Voia să ştie mai mult despre omul Wojtyła şi lăsa să transpară admiraţia sa faţă de el. Se percepea că voia să meargă mai profund. I-am spus: «Domnule preşedinte, vă invidiez». «De ce?». «Pentru că Papa se roagă pentru dumneavoastră în fiecare zi, se roagă pentru ca un om cu formarea dumneavoastră să poată regăsi calea Domnului». Preşedintele cubanez măcar o dată a rămas în tăcere”.

Ce v-a întrebat Castro în privinţa Sfântului Scaun?

„I-am explicat că de acum fiind fixată data vizitei, la 21 ianuarie 1998, era interesant ca aceasta să fie un mare succes. «Cuba trebuie să surprindă lumea», i-am spus eu. Fidel a declarat că este de acord. Atunci eu am adăugat ceva în privinţa surprizelor pe care Papa le aştepta. I-am cerut lui Castro ca Naşterea Domnului, Crăciunul, care era de acum aproape, să fie celebrată în Cuba ca o festivitate oficială pentru prima dată de la începutul revoluţiei”.

Cum a reacţional Líder Máximo?

„A spus că va fi foarte dificil, Crăciunul cădea în miezul recoltării trestiei de zahăr. I-am replicat: «Dar Sfântul Părinte ar vrea să vă poată mulţumi public pentru acest gest deja la sosirea sa la aeroportul din Havana». Atunci, după o lungă discuţie, Castro a ajuns să spună da. Chiar dacă a adăugat: «Dar s-ar putea să fie numai pentru anul acesta». M-am limitat să spun: «Foarte bine, Papa vă va fi recunoscător. Şi cât priveşte anul viitor, se va vedea». Aşa cum se ştie, sărbătoarea Crăciunului a continuat să fie de atunci sărbătoare civilă”.

Cum privea Castro la Papa Wojtyła?

„În zborul spre Havana un jurnalist l-a întrebat pe Papa ce anume îl va sfătui pe preşedintele SUA cu privire la poziţia care trebuie avută cu Cuba: «To change!». Sfatul lui era de a schimba. Apoi a fost întrebat ce anume aştepta de la preşedintele Cubei. Ioan Paul a răspuns: «Aştept de la el ca să-mi explice adevărul său, ca om, conducător şi comandant». Eu nu eram în avion, eram deja la Havana. Am primit textul acelui răspuns şi l-am arătat lui Castro în timp ce aşteptam ca Papa să aterizeze. Astfel era deja o ordine de zi scrisă pentru întâlnirea lor. Întâlnirea faţă în faţă a durat îndelung şi la ieşire erau amândoi senini şi zâmbitori. Îmi amintesc de liturgia din Plaza de la Revolución cu fraţii Castro în primul rând şi mulţimea care însoţea omilia cu strigătul «Libertad! Libertad!». Şi îmi amintesc de cuvintele cu care Fidel şi-a luat rămas-bun de la Ioan Paul al II-lea la aeroport înainte de plecarea spre Roma: «Vă mulţumesc pentru toate cuvintele pe care le-aţi spus, şi pentru acelea care ar fi putut să nu-mi placă». Avea această eleganţă umană, în timp ce Wojtyła zâmbea: cu acea vizită a inaugurat un timp de deschideri lente dar reale”.

De Andrea Tornielli

(După Vatican Insider, 27 noiembrie 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.