Categorii

Monseniorul Gądecki: „Papa n-a reproşat nimic episcopilor polonezi. Întâlnire liberă şi senină”

Papa-episcopi-PoloniaO întâlnire afectuoasă şi familială „ca un tată care vorbeşte fiilor săi”. Cu această imagine arhiepiscopul Wojciech Polak, primat al Poloniei, intervenind ieri seara la Media Center din Cracovia, a sintetizat întâlnirea Papei cu cei 130 de episcopi polonezi care a avut loc ieri după-amiază în catedrala sfinţilor Stanislav şi Venceslau.

O întâlnire care, din voinţa Pontifului însuşi, s-a desfăşurat cu uşile închise fără telecamere, reportofoane şi aparate fotografice, în manieră „informală” întocmai pentru a avea libertatea deplină de a vorbi cu păstorii. „Nu era niciun secret, nici lucruri dramatice”, a clarificat părintele Lombardi, intervenind şi el la briefing. „Cea mai mare parte a întâlnirilor Papei cu episcopii au loc aşa: fără lumini sau telecamere care pot pune în supunere schimbul fratern”.

Şi efectiv acest caracter rezervat a contribuit la instaurarea unui „climat de seninătate şi familiaritate” şi a acelei parresia cerută din totdeauna de Pontif, în virtutea căreia mulţi prelaţi – prezintă sursele prezente la întâlnire – s-au simţit liber să îndrepte şi câteva reclamaţii Sfântului Părinte cu privire la unele pasaje din Amoris laetitia şi pentru teme reieşite deja de la Sinodul din octombrie.

„Papa a exprimat voinţa de a intra în dialog cu noi”, a preciza arhiepiscopul Stanislaw Gądecki, preşedinte al episcopilor polonezi, al treilea oaspete al conferinţei de presă, care a atenuat diferitele interpretări ale mass-media conform cărora „Papa a venit aici în Polonia pentru a le reproşa ceva episcopilor polonezi”. Această teză, a precizat Gądecki, „n-a avut de loc deloc, dimpotrivă Papa a fost foarte empatic şi călduros cu păstorii care-l ascultau, a încercat să răspundă la toate întrebările episcopilor”.

Temele tratate se situau de la secularizarea în Europa, în special în Occident, la mărturia milostivirii în situaţiile concrete, de la viaţa parohială în raport cu mişcările şi asociaţiile la chestiunea refugiaţilor şi cum să se dea un răspuns la această problematică folosind raţiunea şi neuitând Evanghelia.

Francisc, a afirmat Gądecki, „n-a răspuns cu un discurs pregătit”, cu atât mai puţin a furnizat indicaţii „în stil intelectual”, ci „în mod simplu, dând exemple din viaţa sa la Buenos Aires sau din întâlniri în pontificatul său” a dat un răspuns „exhaustiv” la întrebările prelaţilor.

„Încă o dată Sfântul Părinte mi-a deschis inima, raţiunea şi urechile prin ceea ce a spus ca părinte şi păstor”, a afirmat la fel Polak. El, a continuat el, „nu a voit numai să arate reflecţii din punct de vedere teoretic, ci a indicat o atitudine spirituală faţă de procesele aflate în desfăşurare”.

Apoi cu privire la chestiunea spinoasă a refugiaţilor, Francisc a îndemnat să se rezolve problema „acolo unde pleacă migranţii”, vindecând şi plaga „dezechilibrului ecologic”, printre primele cauze ale migraţiilor. Deci trebuie adoptată „o atitudine diferită faţă de creaţie”.

Apoi cu privire la secularizare, sau mai bine zis la „descreştinarea” unei Europe în care „Isus este eliminat din viaţa umană”, Bergoglio a îndemnat să se ofere ca răspuns „apropierea de viaţa omului”, prin faptele de milostenie. „Omul îl exclude pe Cristos şi Evanghelia dar continuă să caute ceva”, a spus Papa conform celor relatate de mons. Polak.

De aici încurajarea de a se interesa de tineri şi mai ales de bătrâni şi „să se vadă în ei înţelepciunea, bagajul de experienţă a vieţii şi mai ales să se încerce să se creeze o relaţie, o punte, între lumea tinerilor şi lumea bătrânilor”. „Sfântul Părinte – a spus primatul polonez – încearcă să ne apere de marginalizarea bătrânilor, într-o cultură în care sunt rebutaţi în anonimat”.

Printre teme este şi „idolatria banului” şi proprietăţile materiale ale Bisericii, apoi cea a solidarităţii şi a angajării concrete, apoi realizarea în lumea de astăzi a milostivirii ca „arhitravă” şi „prioritate” a Bisericii, urmând indicaţiile din Dives in misericordia a lui Ioan Paul al II-lea. Bergoglio a citat în schimb Evagelii gaudium a sa pentru a vorbi despre parohii care – a remarcat el – „nu sunt structuri demodate ci este centrul vieţii creştine”, care trebuie deci renovate „în mod adecvat” pentru a le face să devină un „centru în ieşire care să aibă un aspect misionar”.

Cu prelaţii, Francisc i-a amintit şi pe cei doi cardinali polonezi Zygmunt Zimowski, preşedinte al Consiliul Pontifical al Pastoraţiei Sănătăţii, decedat la 13 iulie la vârsta de 67 de ani, şi Franciszek Macharski, arhiepiscop emerit de Cracovia, pe care l-a vizitat în această dimineaţă în spitalul unde este internat pentru o boală gravă.

La sosirea sa Papa a fost primit de arhiepiscopul de Cracovia, cardinalul Stanisław Dziwisz, timp de decenii secretar particular al lui Wojtyła, şi de paroh, care i-a prezentat Capitlul. Un moment foarte intens a fost rugăciunea în tăcere a Sfântului Părinte în faţa Capelei Sfântului Stanislau unde se află expuse şi relicve ale sfântului Ioan Paul al II-lea şi vizita la Capelă pentru a venera Preasfântul Sacrament.

În timp ce Papa Francisc ieşea din catedrală, după o „fotografie colectivă foarte frumoasă” cu toţi episcopii – a explicat Lombardi – cardinalul Parolin a coborât în cripta sfântului Leonard unde Karol Wojtyła a celebrat prima Liturghie şi s-a întors ca Papă acolo în timpul unei călătorii în Polonia. „Secretarul de stat s-a rugat pentru toţi răposaţii ale căror rămăşiţe pământeşti sunt păstrate în catedrală”, între aceştia preşedinţi, artişti, eroi naţionali.

De Salvatore Cernuzio

(După Zenit, 28 iulie 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.