Categorii

Mokrani: „Dialogul islamo-creştin este o viziune strategică pentru omenire”

În lunile următoare papa Francisc se pregăteşte pentru două călătorii importante, prima în Emiratele Arabe Unite, de la 3 la 5 februarie, a doua, 30 şi 31 martie, în Maroc. Două vizite care au loc cu ocazia unei aniversări speciale: 800 de ani de la întâlnirea dintre sfântul Francisc şi sultanul din Egipt, Melek-el-Kamel, petrecută în 1219.

Papa Francisc a primit două invitaţii distincte: în Emiratele Arabe din partea alteţei sale şeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, principe moştenitor de Abu Dhabi, în Maroc de la regele Mohammed al VI-lea, precum şi de la episcopii din ţară. Conform lui Adnane Mokrani, teolog, studios al islamului, profesor la PISAI (Institutul Pontifical de Studii Arabe Islamice) şi la Universitatea Pontificală Gregoriana, conducerea papei merge dincolo de lumea catolică, mesajul său de pace şi de speranţă este ascultat dincolo de graniţele Europei şi chiar poate să-i încurajeze pe cei care, în lumea arabă, vor să se deschidă la reforme şi la dialog.

Profesor Mokrani, la începutul lunii februarie papa va fi în Emiratele Arabe Unite, la sfârşitul lui martie în Maroc. Ce semnificaţie are această dublă întâlnire cu lumea musulmană?

În general aş spune asta: un papă cu numele Francisc care alege să viziteze două ţări musulmane arabe, una în extremul orient şi una în extremul occident al lumii arabe, eu văd asta în mod simbolic ca o îmbrăţişare a lumii arabe, o mare deschidere de dialog, mai ales în anul în care celebrăm întâlnirea dintre sfântul Francisc şi sultan; în această aniversare papa a decis să meargă ca să-i întâlnească pe liderii arabi, două monarhii, una în peninsula arabă, cealaltă în Maghreb.

Este pentru prima dată că un papă vizitează Emiratele Arabe, un fapt cu puternică valoare simbolică…

Cu siguranţă. Ştim că islamul s-a născut chiar în Arabia, deci pe planul simbolic această vizită este foarte importantă; Emiratele Arabe sunt o ţară bogată, destul de deschisă, aşadar drepturile minorităţilor sunt respectate; există probleme în alte ţări vecine cu Emiratele Arabe, dar nu acolo. În această vizită este un mesaj de pace şi de dialog pentru a spune că nu avem destine separate, dimpotrivă avem un unic destin comun şi dialogul islamo-creştin nu este o alegere marginală ci o viziune strategică şi mântuitoare pentru omenire. Este vorba despre o viziune indispensabilă şi inevitabilă.

În ziua de încheiere a vizitei, papa va celebra o liturghie în faţa a 120 de mii de persoane pe stadionul din Abu Dhabi, un fapt surprinzător…

Într-adevăr există o comunitate creştină de circa un milion de persoane în Emiratele Arabe compusă mai ales din imigraţi care provin din Asia, din Filipine, din India; se poate spune că există o prezenţă creştină destul de mare, pentru că ţara este mică, aşa încât 900 de mii sau un milion de persoane nu sunt puţin în raport cu populaţia în ansamblu.

Se poate spune că imigraţia a dat viaţă în fapte unei forme de pluralism religios în regiune?

Desigur, este un fenomen un pic special al ţărilor din Golf, deoarece cetăţenii autohtoni sunt o mică minoritate în timp ce partea cea mai mare a populaţiei este compusă din cetăţeni străini, imigraţi. Şi există un pluralism religios: există creştini, hinduşi, budişti, pentru că sunt oameni care vin din toată lumea.

La Abu Dhabi papa va lua parte şi la o întâlnire interreligioasă.

Da, va fi o întâlnire despre dialog, despre pace. Această dimensiune de reflecţie, de schimb de idei, de dialog concret, de conţinuturi, este foarte importantă; de altfel, acelaşi lucru a avut loc atunci când papa a mers la Cairo, în Egipt. În această perspectivă, întâlnirea papei nu va fi numai o întâlnire cu conducerea politică a ţării, ci şi cu intelectualii, liderii religioşi care provin şi din alte ţări.

Este diferită călătoria în Maroc, o ţară cu care Europa are din totdeauna o relaţie puternică. Ce impact va avea vizita papei sub profil religios şi social?

Înainte de toate această călătorie ne aminteşte de o altă vizită făcută cu mulţi ani în urmă de Ioan Paul al II-lea (în 1985, nr). Cu acea ocazie papa Wojtyła i-a întâlnit pe tinerii marocani pe un mare stadion şi a făcut un discurs istoric pe care-l studiem şi astăzi ca lecţie de dialog islamo-creştin. Aşadar, această vizită va confirma dialogul atât cu lumea arabă cât şi cu Maghrebul care este foarte aproape de Europa nu numai pe planul geografic, ci şi pe cel cultural. După aceea, Marocul este o ţară tânără, procentul de tineri este foarte ridicat, deci există o mare energie şi o mare sete de a şti, pentru că papa exprimă o credibilitate şi o conducere care nu ating numai lumea catolică, ci sunt universale; Francisc este ascultat de diferitele religii, mesajele sale, atât ca discursuri cât şi ca gesturi, sunt foarte ascultate şi sunt mesaje împotriva curentului faţă de războaie şi violenţe, faţă de terorism, populism etc., adevărate riscuri pentru democraţie şi pentru pacea mondială. Însă papa, întocmai, merge împotriva curentului, şi pentru aceasta este o mare aşteptare cu privire la el.

Emiratele Arabe şi Maroc, două ţări musulmane de tradiţie sunnită, destul de deschise la dialog, la întâlnire. Ce tip de interlocutori va găsi din punct de vedere religios papa Francisc?

Eu văd în lumea arabă o voinţă de reformă şi schimbare. Aceste călătorii ar putea să încurajeze voinţa de deschidere, de dialog, să încurajeze toate elementele pozitive favorabile convieţuirii paşnice, respectării minorităţilor şi cetăţeniei depline, respectării drepturilor umane. Acesta este mesajul, a privi cu respect la aceste ţări şi la aceste popoare şi a încuraja binele care există.

În Europa este răspândită adesea o reprezentare superficială a lumii musulmane şi arabe, dominată de frica extremismului. În schimb, din punct de vedere musulman ce percepţie există despre Europa şi despre Biserică?

Desigur extremismul este încă prezent, dar trebuie să vedem şi majoritatea uneori silenţioasă, uneori activă, care trebuie să fie încurajată. Glasurile de pace, de dialog, deschidere, reformă, reflecţie matură, există, aceste glasuri trebuie să fie ajutate şi încurajate, trebuie să vedem latura luminoasă a realităţii. În lumea musulmană cel care cunoaşte Biserica catolică poate să aprecieze mesajul papei, glasul său ca o conştiinţă religioasă umană care ne face să ne amintim de valorile fundamentale, care dă speranţă pentru o omenire mai primitoare, mai paşnică, mai umană.

Pe planul politic, ce evaluare este dată cu privire la momentul prin care trece Europa?

Desigur Europa trăieşte un moment de criză şi dezorientare, aşadar trebuie regăsit sufletul Europa, proiectul său comun. Cu ani în urmă, Europa era considerată mereu un exemplu de unitate şi în presa arabă se spunea „vedeţi Europa cum după atâtea conflicte a putut regăsi unitatea, o monedă unică, un proiect politic promiţător, pentru ce arabii nu pot face acelaşi lucru?”. Europa era un model de unitate, colaborare şi democraţie. Astăzi Europa trăieşte un moment dificil şi trebuie dialogat şi înţeles de unde vine această strâmtorare.

De Francesco Peloso

(După Vatican Insider, 15 ianuarie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.