Categorii

„Medjugorje? Este un teren fertil”

„Din punct de vedere religios, Medjugorje este un pământ foarte fertil”. Aşa a afirmat, în urmă cu două zile, monseniorul Henryk Hoser, arhiepiscop de Warszawa-Praga şi trimis special al Sfântului Scaun în Bosnia-Herţegovina. Cel pe care unele mass-media l-au reprezentat ca un soi de „comisar”, a vorbit în schimb cu tonuri de mare deschidere (primite cu uimire mai întâi de jurnaliştii locali), în timpul unei conferinţe de presă la Medjugorje, convocată de el, cu 27 de reprezentanţi prezenţi.

Medjugorje – a explicat Hoser – este un loc cu o puternică specificitate a sa: prin durată (36 de ani) şi prin numărul de apariţii (circa 47 de mii). În afară de asta, dacă „la Lourdes Fecioara a apărut mereu în grotă, la Fatima deasupra unui copac, aici – conform mărturiei vizionarilor – ei pot avea aparţii în biserică, în casă, pe stradă. Toate acestea sunt specifice şi îngreunează munca referitoare la decizia finală”. „Este timpul pentru a face un prim bilanţ pentru dezvoltarea viitoare a acestui loc”, a adăugat episcopul, explicând: „Odinioară Medjugorje nu era cunoscut în lume, era un mic sat pierdut printre munţi. Astăzi este cunoscut pretutindeni: pelerinii vin din circa 80 de ţări ale lumii. La Medjugorje sunt 2,5 milioane de pelerini pe an, la Lourdes 6 milioane. Însă Lourdes există de 150 de ani, în timp ce Medjugorje are o istorie de doar 36 de ani”.

Apoi monseniorul Hoser a prezentat o serie de date interesante: 610 vocaţii sacerdotale şi călugăreşti, înflorite graţie lui Medjugorje, cea mai mare parte în Italia, Statele Unite şi Germania; peste 37 de milioane de împărtăşanii distribuite. În sfârşit, circa treizeci de comunităţi care lucrează în domeniul caritativ, născut pe valul „fenomenului Medjugorje”.

Exista multă curiozitate, din partea mass-media, cu privire la evaluarea episcopului despre veridicitatea apariţiilor. Răspunsul a fost lapidar: „Rolul meu nu este acela de a mă exprima despre asta, pentru că Biserica nu s-a declarat în această privinţă”. Şi despre vizionari: „Mă abţin să evaluez, pentru că aceasta nu este misiunea mea, ci este aceea, uriaşă, a comisiei prezidate de cardinalul Ruini”. În centrul cuvintelor monseniorului Hoser – şi nu putea să fie altfel, mandatul său fiind unul de natură pastorală – a fost mai degrabă tema pelerinilor: „Două milioane şi jumătate pe an – a precizat prelatul – o cifră care tinde să crească”, ceea ce reprezintă „o provocare enormă pentru preoţii care slujesc aici”.

De fapt, dacă este adevărat că în ultimii 2-3 ani a scăzut un pic prezenţa pelerinilor italieni, a crescut însă mult afluenţa pelerinilor care provin din alte ţări (mai ales din Est Europa), din Irlanda şi din alte continente (inclusiv Asia, cu credincioşi din Filipine, Vietnam şi Coreea de Sud). În unele date (Festivalul tinerilor la începutul lunii august, cu ocazia aniversării primelor apariţii la 23 iunie sau la 15 august, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului), s-au numărat la Medjugorje până la 50 de mii de prezenţe în fiecare zi. Acest fenomen a produs, în cheie pastorală, „o creştere a infrastructurilor pentru a răspunde la necesităţile pelerinilor”. Hoser nu ezită să prezinte „impactul” pe care l-a creat Medjugorje: „Vedem şi dezvoltarea localităţii însăşi: tot mai multe hoteluri, restaurante şi magazine. Medjugorje îmi aminteşte deja de un «mic Lourdes»”. Şi a adăugat: „După Paris, Lourdes este destinaţia hotelieră cea mai mare din Franţa; probabil că acesta este viitorul lui Medjugorje faţă de Sarajevo”.

Episcopul polonez – care înainte nu fusese niciodată la Medjugorje şi a declarat că nici n-a citit dosarul Comisiei prezidate de cardinalul Ruini – a subliniat importanţa locului cu cuvinte semnificative: „Cred că Medjugorje este deja în linia dreaptă a noii evanghelizări. Cifrele pe care le-am prezentat dovedesc asta”. „Ce crede Papa despre apariţii şi despre roade?”, l-a întrebat un jurnalist. Şi el: „Frumoasă întrebare. Nu ştiu, nu mi-a spus niciodată. Cred că, referitor la importanţa pe care Medjugorje o are în privinţa noii evanghelizări, acest lucru va avea desigur efect asupra deciziei finale”.

De ce merg atâtea persoane la Medjugorje? Monseniorul Hoser îşi explică astfel: „Pe de o parte cu siguranţă pentru că au auzit vorbindu-se despre apariţiile petrecute pentru prima dată în 1981, pe de altă parte pentru că acela care vine aici descoperă ceva extraordinar”, adică „ambientul, atmosfera de pace interioară”. Apoi a adăugat o precizare care nu este deloc secundară: „De obicei se spune că Medjugorje este un loc de devoţiune mariană şi acest lucru e adevărat. Dar dacă privim mai profund vedem că devoţiunea, aici la Medjugorje, este cristocentrică, deoarece în centru este celebrarea Euharistiei, transmiterea Cuvântului lui Dumnezeu şi adoraţia la Preasfântul Sacrament. Unii descoperă rugăciunea rozariului care este rugăciunea meditativă asupra misterelor credinţei noastre; sau, când se roagă Via Crucis, intră în misterul pascal, al pătimirii, morţii şi învierii lui Cristos”.

De Gerolamo Fazzini

(După Vatican Insider, 7 aprilie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.