Categorii

Marija Bistrica, oaza spirituală din Croaţia. În fiecare an 700 de mii de pelerini

La 20 de kilometri de capitala croată Zagreb, în Zagorje, la poalele munţilor se înalţă sanctuarul marian Marija Bistrica, cunoscut încă din 1500. Statuia Sfintei Fecioare Maria negre cu Pruncul a ocrotit de-a lungul secolelor pe croaţi de invaziile turcilor şi a susţinut spiritul de credinţă şi identitatea naţională în timpul comunismului. În fiecare an 700 de mii de persoane merg la Marija Bistrica. Ce anume caută şi care sunt caracteristicile acestei perle croate? Agenţia SIR l-a întrebat pe rector, părintele Domagoj Matosevic, care după o carieră profesională de handbal, acum se ocupă de pelerinii mariani chiar dacă nu uită sportul: de fapt este membru al naţionalei croate de fotbal pentru preoţi şi mare suporter al echipei naţionale de fotbal pe care încearcă s-o urmărească în marile campionate.

Ce reprezintă pentru poporul croat sanctuarul Marija Bistrica, ce a fost în timpul comunismului şi ce este astăzi?

Cu privire la comunism, Ioan Paul al II-lea spunea că la Czestochowa polonezii se simţeau mereu liberi şi acelaşi lucru s-ar putea spune pentru croaţi şi sanctuarul Marija Bistrica; aici oamenii percepeau adevărata libertate a spiritului. Există două momente memorabile în istoria sanctuarului: 15 octombrie 1971 când s-a ţinut acolo al XII-lea Congres internaţional marian, şi în acel an episcopii proclamă localitatea sanctuar naţional; în schimb în 1984 se desfăşoară acolo Congresul euharistic naţional cu ocazia celui de-al treisprezecelea centenar al convertirii croaţilor la creştinism. Participă circa 500 de mii de credincioşi şi asta ilustrează în mod elocvent sentimentul poporului croat faţă de Marija Bistrica.

Câţi pelerini vin în fiecare an, ce anume caută şi cine sunt?

În fiecare an la Marija Bistrica merg circa 700 de mii de pelerini, vara vizitatorii sunt mai numeroşi, există atât grupuri parohiale cât şi vizitatori individuali. Mulţi vin pe jos, alţii cu bicicleta, sunt pelerinajele copiilor, ale tinerilor, ale pompierilor, ale soldaţilor… Cea mai mare parte sunt croaţi, în timp ce din străinătate grupul cel mai numeros sunt polonezii dintre care unii vin în vacanţă la marea croată în timp ce alţii se îndreaptă spre Medjugorje. Există şi grupuri din Slovacia, din Slovenia, din Ungaria şi în ultimii ani se înregistrează şi mulţi pelerini coreeni şi alţi asiatici.

Există o legătură deosebită între sanctuar şi fericitul cardinal Alojzije Stepinac?

Fericitul Alojzje Stepinac iubea mult Marija Bistrica şi vedea adesea aici ca pelerin, venea din Zagreb pe jos şi conducea pelerinajele votive. Marea sa dorinţă era să construiască la Bistrica un Calvar cu staţiunile de la Via Crucis: acum pe colina pe care noi o numim Kalvarija Bistricka este Via Crucis. În 1939, Stepinac a pus prima piatră de la capela „Sfântul Petru” la poalele dealului sub bazilică şi casa parohială. Astăzi această capelă este folosită pentru distribuirea împărtăşaniilor la marile pelerinaje.

Croaţii se roagă aici la Marija Bistrica pentru ca fericitul Stepinac să fie proclamat sfânt?

Cu siguranţă, şi pentru că în 1998 chiar aici Ioan Paul al II-lea a voit să-l beatifice pe cardinalul Stepinac. În sanctuar se află statuia sa în timp ce după vizita papei, consiliul comunal din Marija Bistrica a schimbat numele pieţei principale în piaţa „Ioan Paul al II-lea”.

Cultul faţă de Maria, Stăpâna Noastră, pentru ce este important în secolul al XXI-lea?

Sanctuarele sunt foarte importante pentru viaţa de credinţă, atâtea persoane găsesc în ele o oază spirituală, posibilitatea de a rămâne în tăcere, de a reflecta şi a căuta răspunsuri importante. În cotidian acest lucru nu este posibil mereu datorită stresului, zgomotului de care suntem înconjuraţi. Este foarte importantă şi spovada care este caracteristică a tuturor sanctuarelor: multe persoane vin pentru că au nevoie de o călăuză spirituală. Şi cât priveşte Maria, ea ne învaţă cum să trăim viaţa cotidiană cu Dumnezeu, Sfânta Fecioară Maria este o persoană foarte concretă care cu viaţa sa demonstrează cum se trăieşte credinţa când muncim, în familie, în momentele pe care le înfruntăm în fiecare zi. Dacă medităm asupra vieţii Mariei descoperim o atitudine de încredere necondiţionată, o deschidere totală la Domnul şi la voinţa sa.

În luna august se celebrează una din cele mai mari solemnităţi mariane, cea a Ridicării la cer a Sfintei Fecioare Maria. Ce aţi făcut la Marija Bistrica?

La 14 august s-a desfăşurat o priveghere foarte frumoasă cu procesiune cu lumânări pe colina Calvarului de la Bistrica având meditaţii şi rozariu, toate însoţite de cântece tradiţionale dar şi melodii apropiate de sensibilitatea tinerilor. Această procesiune de seară este foarte frecventată; apoi a fost celebrată liturghia de seară la 22.00. La 15 august festivităţile au continuat cu liturghia principală de dimineaţă, prezidată de cardinalul de Zagreb, Josip Bozanic, la care au participat circa 50 de mii de persoane. Fiecare sanctuar marian are o identitate proprie chiar dacă toate sanctuarele se aseamănă un pic, există spovada, Via Crucis, rozariul, adesea o frumoasă colină aproape de care este situată bazilica. Ceea ce le uneşte pe toate este căutarea acelei păci pe care numai Domnul – a cărui prezenţă în sanctuare este tangibilă – ştie s-o dea.

De Iva Mihailova

(După agenţia SIR, 26 august 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.