Categorii

La Roma 150 de episcopi de la Sinod reînnoiesc „Pactul de la catacombe” pentru o Biserică săracă

Circa 150 de participanți la Sinodul Amazoniei se vor întâlni în această duminică, 20 octombrie, pentru a reînnoi aşa-numitul „Pact de la catacombe”, documentul pe care patruzeci şi doi de episcopi şi cardinali, mai ales latinoamericani, l-au semnat la 16 noiembrie 1965, la câteva zile de la încheierea Conciliului al II-lea din Vatican, pentru a se angaja să trăiască în sărăcie şi slujire şi să-i pună pe săraci în centrul activităţii lor. Se crede că tocmai acest act a inspirat teologia eliberării, apărută după aceea în anii următori.

Întâlnirea a avut loc în Catacombele Sfintei Domitila, pe via Ardeatina la Roma. Acolo vor merge în caravană duminică dimineața, pe la ora 7.00, părinţii de la Sinod – îndeosebi brazilieni şi columbieni – împreună cu participanții de la alte inițiative concomitente cu adunarea cum ar fi „Amazonia, Casă Comună” cu bază în parohia „Santa Maria in Traspontina”.

În bazilica semi subterană dedicată martirilor Nereu şi Ahileu, va fi semnat un nou document care, conform sitului brazilian Dom Total, va avea titlul de „Pact de la catacombe pentru casa comună”. În el vor fi cuprinse deci temele tratate de Sinodul pentru Regiunea pan-amazoniană în desfăşurare în Vatican.

Așadar, evenimentul de duminică va fi unul paralel. Va fi condus de arhiepiscopul austriac naturalizat brazilian, Erwin Kräutler, păstor emerit al prelaturii de Xingu, printre protagoniștii de la acest Sinod. Liturghia va fi prezidată în schimb de cardinalul Claudio Hummes. Celebrarea precum şi actul semnării se vor desfășura în formă privată şi nu va fi permisă participarea presei.

Inițiativa a fost pregătită „cu câteva luni înainte” de începutul Sinodului, aşa cum explică la Vatican Insider organizatorul, părintele José Oscar Beozzo. „La 16 noiembrie 2015, am celebrat cei 50 de ani ai «Pactului» semnat în Catacombele Sfintei Domitila. Cu Sinodul, câţiva episcopi din Brazilia, Columbia, Ecuador au voit să reia «Pactul» şi să-l reînnoiască în contextul amazonian în lumina provocărilor de astăzi”.

Prelaţii semnatari au ținut apoi mai multe reuniuni pentru a compune noul text care se inspiră din cel din 1965. În el, părinţii reuniţi atunci în Conciliu se angajau să renunțe la toate simbolurile, bunurile materiale sau la privilegiile puterii şi să-i pună pe săraci în centrul activităţii pastorale. Așadar o provocare din partea „fraților în episcopat” pentru a da viaţă, prin treisprezece promisiuni concrete, acelei Biserici „slujitoare şi sărace” dorită în acea vreme de papa Ioan al XXIII-lea şi, după cincizeci de ani, de succesorul Francisc.

Au fost 42 de prelați care au semnat „Pactul” şi printre cei care au colaborat la redactare se semnalează prezența lui dom Helder Câmara (1909-1999), arhiepiscopul de Olinda şi Recife, slujitor al lui Dumnezeu, mort în urmă cu douăzeci de ani la vârsta de 90 de ani. Numit „o bispinho” datorită staturii mici, Câmara – a cărui fază diecezană a cauzei de beatificare s-a încheiat – a lăsat o urmă pastorală profundă în ţara sa știind să conjuge Evanghelia şi lupta pentru dreptate şi parcurgând mereu calea pacificării.

Învățătura sa se evidenţiază în „Pactul de la catacombe” din care, aşa cum s-a spus, s-a inspirat acel curent de gândire teologică dezvoltat cu reuniunea Consiliului Episcopal Latinoamerican (CELAM) de la Medellín din 1968, ca extindere directă a ideilor şi a principiilor reformatoare puse în mișcare în Roma de Conciliu, care a intrat în istorie cu numele de „Teologia Eliberării”.

În document se citesc promisiuni precum „a da tot timpul, reflecția, inima, mijloacele în slujba apostolică şi pastorală a muncii şi a grupurilor slabe şi subdezvoltate din punct de vedere economic”. În alte pasaje episcopii asigură: „Vom încerca să trăim conform modului obișnuit al populaţiei, cât priveşte locuința, hrana şi mijloacele de transport”, „vom încredinţa gestiunea financiară în dieceza noastră unei comisii laice”, „vom evita ceea ce poate părea să confere privilegii”, „vom fi deschiși tuturor, oricare ar fi religia lor”.

Toate sunt angajamente pe care acum participanții la Sinod vor să le reînnoiască pentru activitatea lor în ținuturile din Amazonia exploatate de marile multinaționale în resursele sale şi umilite prin tratamentul rezervat popoarelor sale, prădate de teritoriile lor şi, în unele cazuri, condamnate la o eliminare lentă.

(După Vatican Insider, 18 octombrie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.