Categorii

La rădăcinile crizei ecologice: Mesajul lui Bartolomeu

Bartolomeu-mesajPrezentăm în continuare traducerea mesajului lui Bartolomeu încredinţat Pontifului de delegaţia patriarhiei.

Sanctităţii Sale Papa Francisc din Roma Antică: bucuraţi-vă în Domnul!

Concelebrând cu dumneavoastră amintirea venerabilă a capului dintre apostoli, Petru, şi a apostolului neamurilor, Paul, martirizaţi în sediul dumneavoastră şi profund onoraţi fie de Antica fie de Noua Romă, respectăm binecuvântata tradiţie de a schimba vizite oficiale prin delegaţii ale Bisericilor noastre cu ocazia respectivelor sărbători ale Tronului. Pentru aceasta ne adresăm dumneavoastră cu fraternitate, cu un salut sărbătoresc, îmbrăţişându-vă, Sanctitate, cu un sărut sacru şi rugându-ne ca Domnul gloriei să vă întărească pentru binele Bisericii şi pentru unitatea creştinilor, precum şi în folosul unei omeniri atât de neliniştite.

Ne amintim cu sentimente de afect şi profundă recunoştinţă de recenta noastră întâlnire în insula binecuvântată Lesbo pentru a da sprijin refugiaţilor şi migranţilor, încurajându-i şi dându-le speranţă, dar şi pentru a afirma, împreună cu Preafericirea Sa arhiepiscopul Hieronymus al Atenei şi al întregii Grecii, necesitatea de a garanta o rezoluţie paşnică la cea mai mare criză umanitară de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, ale cărei victime sunt un număr infinit de persoane, între care şi populaţiile creştine originare din Orient. Bisericile noastre aud strigătul „celor care sunt trudiţi şi împovăraţi” (cf. Mt 11,28), victime ale violenţei şi fanatismului, discriminării şi persecuţiei, nedreptăţii sociale, sărăciei şi foamei; şi curajos punem făclia „în sfeşnic” (cf. Mt 5,15) în faţa refuzului tragic de respect faţă de sacralitatea persoanei umane.

Actuala criză a refugiaţilor şi a migranţilor a demonstrat necesitatea ca naţiunile europene să trateze problema pe baza vechilor principii creştine de fraternitate şi dreptate socială. Recunoaştem că civilizaţia europeană nu poate să fie înţeleasă fără referinţă la rădăcinile sale creştine şi că viitorul său nu poate să fie acela al unei societăţi în întregime secularizate sau supuse economismului şi diferitelor forme de fundamentalism. „Cultura solidarităţii” alimentată de creştinism nu este păstrată prin înaintarea standardelor de viaţă, a internetului şi a globalizării.

Nimeni nu onorează omenirea creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu ca Biserica lui Cristos, care a fost revelat ca Dumnezeu „cu noi” (Mt 1,23) şi ca Dumnezeu „pentru noi” (cf. Rom 8,32). Pentru aceasta cuvântul Bisericii este şi va rămâne peste secole o intervenţie pentru binele omenirii şi a libertăţii sale dăruite de Dumnezeu. Viaţa în Biserică încorporează, împreună cu Sfânta Euharistie, devoţiunea splendidă şi viaţa de rugăciune, lupta ascetică şi interioară împotriva patimilor, precum şi rezistenţa împotriva răului social şi lupta pentru ca să prevaleze dreptatea şi pacea.

Suntem convinşi că eforturile noastre comune şi iniţiativele noastre cu privire la provocările globale din prezent vor continua, pentru că sunt o mărturie bună pentru Biserica lui Cristos în slujba omenirii şi a lumii, şi în acelaşi timp manifestă şi întăresc responsabilitatea noastră spirituală în faţa provocărilor actuale pentru binele lumii creştine şi al întregii omeniri.

Exprimăm bucuria noastră şi plăcerea noastră pentru faptul că enciclica dumneavoastră Laudato si’ – că aţi făcut referinţă cu gentileţe la iniţiativele ecologice ale Patriarhiei Ecumenice, precum şi la emfaza pe care o punem pe rădăcinile spirituale şi morale ale crizei ecologice, împreună cu nevoia de căinţă, de schimbare radicală a atitudinii şi a comportamentului pentru rezolvarea sa – a fost pe larg apreciată şi a demonstrat dimensiunile şi consecinţele sociale ale problemei ecologice. Oricine îl iubeşte pe Dumnezeu cu toată inima, mintea şi puterile (cf. Mt 12,30) iubeşte şi omenirea şi se preocupă de creaţia lui Dumnezeu ca o casă binecuvântată a omenirii. Dubla „mare poruncă” a iubirii, pe care „se întemeiază toată legea şi profeţii” (cf. Mt 22,37.40-41) cuprinde şi îngrijirea faţă de creaţie.

Sanctitate şi iubit Frate, am fost binecuvântaţi ca păzitori ai tradiţiilor preţioase de iubire divină şi caritate umană, moştenitori ai adevărurilor fundamentale care aparţin fiinţelor umane ca cetăţeni ai lumii şi cetăţeni ai cerului, pe care avem datoria de a-i ocroti în integritatea lor, rămânând fideli Domnului care „n-a venit pentru a fi slujit, ci pentru a sluji” (Mt 20,28), precum şi faţă de venerabilii întemeietori ai Bisericilor de Roma şi de Constantinopol, fraţii Petru şi Andrei, care au pecetluit mărturia lor faţă de adevărul său pe cruce, într-un mod vrednic de Cristos. Eforturile noastre sunt alimentate de acest izvor infinit pentru a continua pe drumul spre unitatea dorită a Bisericilor noastre. Dialogul care continuă între Biserica ortodoxă şi preasfânta Biserică de Roma este un domeniu care produce cunoştinţă teologică, experienţă ecumenică şi îmbogăţire reciprocă. Textele acestui dialog de adevăr confirmă modelele noastre creştine comune şi exprimă credinţa noastră conform căreia Adevărul Bisericii este o persoană, adică Cuvântul lui Dumnezeu care s-a făcut trup, a suferit şi a înviat. Dialogul „în Adevăr” implică „să spunem adevărul în caritate” (cf. Ef 4,15), „a rămâne” în iubire (cf. In 15,9) ca „legătură a desăvârşirii” (Col 3,14).

Aceste sentimente şi urări fraterne cu ocazia sărbătorii glorioase a Bisericii din Roma vor fi duse şi exprimat personal Sanctităţii Voastre de delegaţia noastră patriarhală, condusă de Eminenţa Sa mitropolitul Methodios de Boston, însoţit de Excelenţa Sa arhiepiscopul Job de Telmessos şi de preacucernicul diacon patriarhal Nephon Tsimalis.

Ajungând, cu bunăvoinţa lui Dumnezeu cel binevoitor, la sfântul şi marele conciliu al Bisericii ortodoxe, vă cerem, Sanctitate, să vă rugaţi pentru ca deliberările sale să dea o recoltă rodnică în Duhul Sfânt, spre gloria Dumnezeirii Una şi Întreită şi nedespărţită, rămânând cu profundă iubire şi stimă deosebită în Domnul

29 iunie 2016

Iubitul frate în Cristos al Sanctităţii Voastre venerabile.

Bartolomeu

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.